Evitabila creștere a extremei drepte germane

Dalia MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 973 din 1 decembrie – 7 decembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Recentele alegeri din Suedia și din Italia au arătat că populismul de extremă dreapta se menține în creștere pe întinsul Europei. Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.

O posibilă explicație pentru rezistența germană față de creșterea populismului ar fi că, spre deosebire de partidele de extremă dreapta care au cîștigat teren în alte părți ale Europei, globalizarea a avut un rol minor în ascensiunea grupării AfD. Acest partid a devenit o forță electorală la multă vreme după ce globalizarea ajunsese la un punct de maxim în Germania, iar succesele sale sînt în mare parte limitate la landurile din fosta Germanie de Est (RDG).

Înainte ca AfD să apară, în 2013, ca un partid anti-euro care se opunea acordării de ajutor financiar Greciei, Germania nu avea o mișcare populistă de extremă dreapta redutabilă. În condițiile în care cota raportată la PIB a comerțului exterior se afla deja în stagnare după criza financiară din 2008, partidul s-a reorientat rapid și s-a axat pe xenofobie și politici anti-imigrație.

Traiectoria politică a AfD reflectă popularitatea sa în estul Germaniei, unde partidul a cîștigat 27,5% și 23,5% din voturi în Saxonia și, respectiv, Brandenburg – aproape dublul cotei sale din landurile vest-germane.

Rădăcinile acestei disparități se află în perioada de dinaintea reunificării din 1990 a țării, cînd Guvernul vest-german a liberalizat peste noapte legăturile comerciale cu Germania de Est.

Marca est-germană (Ostmark) a fost convertită la Deutsche Mark, la un curs de 1:1, ceea ce a făcut ca salariile din Est să crească la o valoare de 70% din nivelul salariilor vest-germane, deși productivitatea Germaniei de Est reprezenta doar 30% din cea vestică.

Ca urmare, sectorul manufacturier est-german a intrat aproape imediat în faliment.

Reunificarea Germaniei, modelată pornind de la o falsă narațiune, potrivit căreia Germania de Est nu avea „nimic de vîndut” într-o economie de piață, a marcat începutul dezindustrializării RDG, care a dus nu numai la pierderi de locuri de muncă, dar și la o pierdere colectivă a stimei de sine. Scăderea nivelului de trai și resentimentele izvorîte de aici i-au conferit extremei drepte putere.

Dar globalizarea în sine nu a jucat un rol major în ascensiunea AfD din estul Germaniei. Germania de Est a devenit o economie de facto închisă, după căderea Zidului Berlinului, expusă minimal comerțului internațional sau imigrației. E posibil ca provincialismul să fi contribuit la creșterea sentimentelor anti-imigrație: s-a dovedit că lipsa interacțiunii cu străinii încurajează xenofobia. Un studiu din 2017, bunăoară, a evidențiat faptul că, în zonele cu o densitate ridicată de refugiați, procentul voturilor în favoarea AfD este mai scăzut.

Un alt motiv pentru care Germania nu a avut același sentiment de ostilitate față de globalizare, precum SUA sau alte țări cu venituri ridicate, e faptul că ea nu a suferit aceleași prejudicii economice ca alte state. „Șocul chinez”, în urma admiterii Chinei în Organizația Mondială a Comerțului în 2001, a avut un impact profund asupra pieței de muncă și a salariilor din SUA, mai ales pentru muncitorii din sectorul manufacturier, ducînd la un declin al locurilor de muncă din acest sector și contribuind la alegerea fostului președinte Donald Trump, în 2016. Piața de muncă germană, în schimb, nu a fost afectată în aceeași măsură de boom-ul exporturilor chineze.

Economia germană s-a descurcat mai bine decît economiile altor țări dezvoltate, deoarece producătorii autohtoni s-au confruntat în mai mică măsură cu competiția importurilor din China, care au crescut cu 14% din 2000 pînă în 2010, față de 25% în SUA.

În plus, importurile germane din China erau preponderent bunuri importate anterior din alte piețe low-cost, precum materiale textile, cauzînd pierderi de locuri de muncă în țări precum Grecia și Turcia, dar nu în Germania. De asemenea, efectul creșterii importurilor din China era puternic compensat de o amplificare masivă a exporturilor germane către Europa Centrală și de Est, ceea ce a dus la o creștere a locurilor de muncă în sectorul manufacturier.

În sfîrșit, Germania a cunoscut o creștere masivă a exporturilor către China, compensînd astfel creșterea importurilor chineze. Exporturile germane către China aproape s-au dublat după criza financiară din 2008, datorită cererii pentru utilaje, chimicale și mașini germane din rîndul producătorilor și clasei mijlocii înfloritoare din China.

Dar roadele acestei creșteri comerciale nu au fost distribuite echitabil. Extinderea rețelelor de producție în Europa Centrală și de Est, unde forța de muncă era mai ieftină, a dus la o scădere cu 30% a costului unitar al forței de muncă între 1995 și 2012. Germania a fost singura țară europeană care a avut parte de o astfel de scădere, deoarece amenințarea relocării la vecinii estici a alterat echilibrul puterii dintre sindicate și angajatori, ducînd la o descentralizare a negocierii salariale și la o slăbire a forței de muncă organizate. Chiar dacă această „moderație salarială structurală” (Lohnzurückhaltung) a fost blamată pentru scăderea salariilor, ea a contribuit totuși la creșterea competitivității Germaniei.

Războiul din Ucraina și perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de pandemie au vestit o nouă eră a deglobalizării și a repatrierii lanțurilor de producție (reshoring). Presupunînd că estul Germaniei reușește să se reindustrializeze și să devină o forță în materie de tehnologie verde, doleanțele care au alimentat ascensiunea AfD ar putea să devină de domeniul trecutului.

Dalia Marin, profesor de Economie internațională la Școala de management a Facultății Politehnice din München, este bursier cercetător la CEPR (Centrul pentru Cercetare în Politică Economică) și bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.