Evitabila creștere a extremei drepte germane

Dalia MARIN
Publicat în Dilema Veche nr. 973 din 1 decembrie – 7 decembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Recentele alegeri din Suedia și din Italia au arătat că populismul de extremă dreapta se menține în creștere pe întinsul Europei. Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.

O posibilă explicație pentru rezistența germană față de creșterea populismului ar fi că, spre deosebire de partidele de extremă dreapta care au cîștigat teren în alte părți ale Europei, globalizarea a avut un rol minor în ascensiunea grupării AfD. Acest partid a devenit o forță electorală la multă vreme după ce globalizarea ajunsese la un punct de maxim în Germania, iar succesele sale sînt în mare parte limitate la landurile din fosta Germanie de Est (RDG).

Înainte ca AfD să apară, în 2013, ca un partid anti-euro care se opunea acordării de ajutor financiar Greciei, Germania nu avea o mișcare populistă de extremă dreapta redutabilă. În condițiile în care cota raportată la PIB a comerțului exterior se afla deja în stagnare după criza financiară din 2008, partidul s-a reorientat rapid și s-a axat pe xenofobie și politici anti-imigrație.

Traiectoria politică a AfD reflectă popularitatea sa în estul Germaniei, unde partidul a cîștigat 27,5% și 23,5% din voturi în Saxonia și, respectiv, Brandenburg – aproape dublul cotei sale din landurile vest-germane.

Rădăcinile acestei disparități se află în perioada de dinaintea reunificării din 1990 a țării, cînd Guvernul vest-german a liberalizat peste noapte legăturile comerciale cu Germania de Est.

Marca est-germană (Ostmark) a fost convertită la Deutsche Mark, la un curs de 1:1, ceea ce a făcut ca salariile din Est să crească la o valoare de 70% din nivelul salariilor vest-germane, deși productivitatea Germaniei de Est reprezenta doar 30% din cea vestică.

Ca urmare, sectorul manufacturier est-german a intrat aproape imediat în faliment.

Reunificarea Germaniei, modelată pornind de la o falsă narațiune, potrivit căreia Germania de Est nu avea „nimic de vîndut” într-o economie de piață, a marcat începutul dezindustrializării RDG, care a dus nu numai la pierderi de locuri de muncă, dar și la o pierdere colectivă a stimei de sine. Scăderea nivelului de trai și resentimentele izvorîte de aici i-au conferit extremei drepte putere.

Dar globalizarea în sine nu a jucat un rol major în ascensiunea AfD din estul Germaniei. Germania de Est a devenit o economie de facto închisă, după căderea Zidului Berlinului, expusă minimal comerțului internațional sau imigrației. E posibil ca provincialismul să fi contribuit la creșterea sentimentelor anti-imigrație: s-a dovedit că lipsa interacțiunii cu străinii încurajează xenofobia. Un studiu din 2017, bunăoară, a evidențiat faptul că, în zonele cu o densitate ridicată de refugiați, procentul voturilor în favoarea AfD este mai scăzut.

Un alt motiv pentru care Germania nu a avut același sentiment de ostilitate față de globalizare, precum SUA sau alte țări cu venituri ridicate, e faptul că ea nu a suferit aceleași prejudicii economice ca alte state. „Șocul chinez”, în urma admiterii Chinei în Organizația Mondială a Comerțului în 2001, a avut un impact profund asupra pieței de muncă și a salariilor din SUA, mai ales pentru muncitorii din sectorul manufacturier, ducînd la un declin al locurilor de muncă din acest sector și contribuind la alegerea fostului președinte Donald Trump, în 2016. Piața de muncă germană, în schimb, nu a fost afectată în aceeași măsură de boom-ul exporturilor chineze.

Economia germană s-a descurcat mai bine decît economiile altor țări dezvoltate, deoarece producătorii autohtoni s-au confruntat în mai mică măsură cu competiția importurilor din China, care au crescut cu 14% din 2000 pînă în 2010, față de 25% în SUA.

În plus, importurile germane din China erau preponderent bunuri importate anterior din alte piețe low-cost, precum materiale textile, cauzînd pierderi de locuri de muncă în țări precum Grecia și Turcia, dar nu în Germania. De asemenea, efectul creșterii importurilor din China era puternic compensat de o amplificare masivă a exporturilor germane către Europa Centrală și de Est, ceea ce a dus la o creștere a locurilor de muncă în sectorul manufacturier.

În sfîrșit, Germania a cunoscut o creștere masivă a exporturilor către China, compensînd astfel creșterea importurilor chineze. Exporturile germane către China aproape s-au dublat după criza financiară din 2008, datorită cererii pentru utilaje, chimicale și mașini germane din rîndul producătorilor și clasei mijlocii înfloritoare din China.

Dar roadele acestei creșteri comerciale nu au fost distribuite echitabil. Extinderea rețelelor de producție în Europa Centrală și de Est, unde forța de muncă era mai ieftină, a dus la o scădere cu 30% a costului unitar al forței de muncă între 1995 și 2012. Germania a fost singura țară europeană care a avut parte de o astfel de scădere, deoarece amenințarea relocării la vecinii estici a alterat echilibrul puterii dintre sindicate și angajatori, ducînd la o descentralizare a negocierii salariale și la o slăbire a forței de muncă organizate. Chiar dacă această „moderație salarială structurală” (Lohnzurückhaltung) a fost blamată pentru scăderea salariilor, ea a contribuit totuși la creșterea competitivității Germaniei.

Războiul din Ucraina și perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de pandemie au vestit o nouă eră a deglobalizării și a repatrierii lanțurilor de producție (reshoring). Presupunînd că estul Germaniei reușește să se reindustrializeze și să devină o forță în materie de tehnologie verde, doleanțele care au alimentat ascensiunea AfD ar putea să devină de domeniul trecutului.

Dalia Marin, profesor de Economie internațională la Școala de management a Facultății Politehnice din München, este bursier cercetător la CEPR (Centrul pentru Cercetare în Politică Economică) și bursier nerezident la Bruegel (Brussels European and Global Economic Laboratory).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.