Europenii divorţează de UE

Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Scriu acest text la c├«teva ore dup─â ce Irlanda a respins, prin referendum, Tratatul de la Lisabona. Dup─â e┼čecul din mai ┼či iunie 2005 al fostului Tratat constitu┼úional, elita politic─â european─â nu a ├«n┼úeles nimic. A perseverat ├«ntr-un proiect al Uniunii Europene pe care ├«l pricepe doar ea - de┼či, am ┼či ├«n privin┼úa asta unele ├«ndoieli -, f─âr─â s─â-i pese c├«tu┼či de pu┼úin de europeni. Tratatul de la Lisabona m─ârturise┼čte acelea┼či fundamente ca ┼či respinsul Tratat constitu┼úional. Doar c─â e mai scurt, alineatele s├«nt rearanjate ┼či col┼úurile rotunjite. ├Än sinea lor, politicienii ┼čtiau c─â, dac─â pun Tratatul de la Lisabona ├«n fa┼úa poporului, e┼čecul e garantat. ┼×i atunci, pe t─âcute, au lucrat la adev─ârata diferen┼ú─â dintre Tratatul constitu┼úional - respins de francezi ┼či olandezi - ┼či Tratatul de la Lisabona. O ┼čmecherie ieftin─â, profund nedemocratic─â ┼či total ne-european─â: ratificarea urma s─â se fac─â numai ├«n Parlamente. Se ocoleau tocmai europenii pentru care, zice-se, se construie┼čte aceast─â Uniune. Tratatul de la Lisabona era, de fapt, un deal ├«ntre ei, cu privire la noi. Ni se f─âcea un bine pe care noi nu-l putem pricepe. Liderii europeni ne p─âc─âleau oleac─â, invoc├«nd principiile democra┼úiei reprezentative. Dar asta nu e grav. Politicieni care ├«┼či induc ├«n erori controlate electoratele se mai v─âd prin democra┼úii. Ceea ce e grav ├«ns─â e c─â fac asta pentru c─â ┼čtiu c─â proiectele lor nu str├«ng adeziunea cet─â┼úenilor. ┼×i totu┼či, le continu─â! Numai c─â Irlanda, una dintre cele mai robuste democra┼úii din lume, este obligat─â de propria-i Constitu┼úie ┼či de un num─âr de decizii ale instan┼úei supreme s─â deduc─â referendumului orice act privind construc┼úia european─â la care Irlanda, ca stat membru, este parte. A┼čadar, Tratatul de la Lisabona, adoptat glorios, cu majorit─â┼úi uria┼če, ├«n Parlamentele na┼úionale, a trebuit supus unui singur referendum. Unul singur, ├«n loc de 27, a┼ča cum ar fi normal. ┼×i nu a trecut nici de acela, de┼či irlandezii s├«nt unul dintre popoarele cele mai proeuropene de pe cuprinsul Uniunii. ├Än continuare, ├«n rafal─â, Parlamentele ├«l voteaz─â en fanfare. A┼ča cum spuneam, e┼čecurile din vara lui 2005 nu au spus nimic politicienilor europeni. Nici prezen┼úa din ce ├«n ce mai redus─â a oamenilor la euro-alegeri. Nici sondajele care arat─â constant, de c├«┼úiva ani buni, sentimentul de ├«nstr─âinare a europenilor fa┼ú─â de birocra┼úia bruxellez─â. Cum au reac┼úionat liderii mai mici sau mai mari ai Uniunii, la aceste semnale? Au f─âcut seminarii, conferin┼úe, au dat declara┼úii ├«ngrijorate, au spus c─â trebuie f─âcut ceva. ┼×i ce au f─âcut? Singurul lucru de care s├«nt ├«n stare: au ├«nfiin┼úat birocra┼úii cu bugete rigide ┼či generoase, populate de func┼úionari anodini, menite s─â fac─â Uniunea simpatic─â europenilor. Rezultatul e nul. Cu bugetele cheltuite, fire┼čte. Pur ┼či simplu, liderii europeni nu pot reac┼úiona altfel ├«n fa┼úa deficitului tot mai acut de democra┼úie din cadrul Uniunii dec├«t dezvolt├«nd birocra┼úia. Nici acordarea de puteri sporite Parlamentului European nu e o solu┼úie. Parlamentarii europeni - cei mai mul┼úi fiind ni┼čte anonimi recruta┼úi dintre politicienii de categorii secunde din ┼ú─ârile lor - s├«nt ei ├«n┼či┼či parazita┼úi de toate relele care fac din Uniune un corp greoi, ineficient, bugetofag ┼či, ├«n orice caz, nereprezentativ. Imediat dup─â anun┼úarea rezultatului referendumului irlandez, am notat trei categorii de pozi┼úii. Prima, cea hiper-optimist─â, care spunea c─â referendumul acesta nu ├«nseamn─â nimic, trebuie s─â mergem ├«nainte ca ┼či cum nu ar fi existat, s─â ratific─âm mai departe Tratatul. Referendumul irlandez e un accident pe care vedem noi cum ├«l repar─âm mai ├«ncolo. A doua pozi┼úie este cea a pesimi┼čtilor. Tratatul a murit! Nu mai e nimic de f─âcut, dec├«t s─â ne ├«ntoarcem la masa de lucru ┼či s─â g├«ndim altceva. S─â g├«ndim o Uniune bazat─â pe cu totul alte principii, care s─â func┼úioneze cu totul altfel. A treia pozi┼úie, cam dezorientat─â, zice: "sta┼úi pu┼úin, s─â nu ne gr─âbim, s─â g─âsim o solu┼úie!" O prim─â observa┼úie: exact a┼ča s-a reac┼úionat ┼či ├«n 2005, dup─â referendumurile francez ┼či olandez. ┼×i atunci voci luxemburgheze ┼či belgiene, dar ┼či germane apelau la Europa s─â fac─â uitat─â respingerea ┼či s─â mearg─â mai departe. Aceast─â incon┼čtien┼ú─â m─â sperie, pur ┼či simplu! Personal, s├«nt de p─ârerea pesimi┼čtilor. Dac─â aceast─â Uniune ├«nseamn─â ceva, atunci ├«nseamn─â tocmai un imens spa┼úiu al democra┼úiei ┼či libert─â┼úii. Nu se poate construi nimic esen┼úial f─âr─â acordul popular. Dac─â nu ob┼úii direct aceast─â aprobare, atunci fie proiectul e prost, fie politicienii care ├«l sus┼úin nu s├«nt ├«n stare s─â performeze. Votul irlandez opre┼čte Tratatul de la Lisabona ┼či procedural (cum po┼úi implementa acest tratat ├«n doar 26 de ┼ú─âri, accept├«nd c─â ratificarea va merge cu succes ├«nainte?) ┼či moral (unicitatea referendumului irlandez ├«l face s─â fie mai mult dec├«t o simpl─â consultare popular─â ├«ntr-un col┼ú al Europei). Liderii europeni trebuie s─â ofere altceva. Drama este c─â liderii europeni nu pot, intelectualmente, furniza altceva dec├«t ceea ce vedem. ┼×i trebuie accentuat acest fapt pentru c─â e vorba despre carierele lor politice. Angela Merkel ┼či Nicolas Sarkozy consider─â Tratatul de la Lisabona ca fiind o mare victorie politic─â a lor, ca lideri europeni. Nu vor accepta moartea sa, nu vor accepta u┼čor eviden┼úa: de┼či au ├«nvins ├«n negocierile politice cu omologii lor din UE, nu i-au putut convinge pe europeni. Neputin┼úa de a ie┼či din "cutia cu solu┼úii" tip UE, dublat─â de orgoliul acestor doi lei politici care nu accept─â a┼ča u┼čor c─â cea mai str─âlucitoare piatr─â de pe coroana lor politic─â este un fals, va pune Europa ├«n fa┼úa unor probleme ┼či mai mari. Divor┼úul dintre Uniunea European─â ┼či cet─â┼úenii europeni abia ├«ncepe!

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.