Europa va merge înainte doar dacă va privi înapoi

Publicat în Dilema Veche nr. 542 din 3-9 iulie 2014
Bun ┼či r─âu jpeg

Nu doar geografic, Uniunea European─â se ├«ntinde de la Marea Britanie la Rom├ónia ÔÇô ceea ce este, ├«n toate sensurile, o distan┼ú─â enorm─â. Cea mai occidental─â ┼úar─â a Uniunii are interese exact opuse celei mai orientale ┼ú─âri, ├«n privin┼úa viitorului acesteia. Pe ┼čleau, ├«n vreme ce Marea Britanie are nevoie de o Uniune flexibil─â, ├«n care rolul determinant s─â continue s─â apar┼úin─â statelor membre, iar concentrarea efortului comun s─â se fac─â pe integrarea pie┼úei comune ┼či pe acordurile de liber comer┼ú dintre Uniune ┼či diver┼či al┼úi actori economici majori ai planetei, interesul Rom├óniei este s─â avem o Uniune c├«t mai integrat─â, federal─â dac─â se poate, ├«n care oficialii de la Bruxelles s─â ne conduc─â, s─â ne dea, s─â ne ├«nve┼úe, s─â ne monitorizeze, s─â ne premieze sau s─â ne pedepseasc─â. Diferen┼úa dintre Marea Britanie ┼či Rom├ónia este aceea dintre o ┼úar─â care se poate ┼úine singur─â pe picioare ├«n cadrul exigen┼úelor stat de drept ÔÇô democra┼úie ÔÇô economie de pia┼ú─â, ┼či o alta care nu poate sta ├«n picioare, ├«n acest cadru, dec├«t sus┼úinut─â de altele. Am urm─ârit cu aten┼úie cruciada dus─â de prim-ministrul Cameron ├«mpotriva nominaliz─ârii luxemburghezului Junker pentru func┼úia de ┼čef al Comisiei Europene. Nu a reu┼čit s─â sl─âbeasc─â nici sprijinul cvasiunanim de care Junker se bucur─â ├«n Consiliul European ┼či nici sprijinul larg majoritar de care se bucur─â ├«n Parlamentul European. Acest e┼čec i-a atras, firesc, critici aspre din partea opozan┼úilor s─âi. Totu┼či, ├«n final, a ob┼úinut angajamentul Germaniei, care a anun┼úat c─â e gata s─â fac─â ceea ce e nevoie pentru p─âstrarea Marii Britanii ├«n interiorul UE. Lui Cameron nu-i place Junker tocmai pentru c─â acesta reprezint─â o agend─â de care, crede premierul britanic, UE trebuie s─â se debaraseze. Integrarea continu─â, cu transferul masiv al deciziilor la Bruxelles, r─âne┼čte Marea Britanie. ┼×tiu c─â e greu s─â ├«n┼úelegem de ce ÔÇô nou─â, nu doar c─â autoritatea crescut─â a Uniunii ├«n raportul cu autorit─â┼úile de la Bucure┼čti, ├«n privin┼úa Rom├óniei, ne face bine, dar a ajuns, dup─â evenimentele interne ┼či regionale ale ultimilor doi ani, chiar dezirabil─â. Pentru a feri Rom├ónia de stric─âciunile pe care politicienii, dar ┼či poporul rom├ón i le pot pricinui, e de preferat o guvernare controlat─â de la Bruxelles.

Dar Europa nu se confrunt─â doar cu aceast─â diferen┼ú─â de viziune ├«n privin┼úa viitorului ei, exemplificat─â, la modul cel mai clar, de Marea Britanie ┼či de Rom├ónia. Clivajele din interiorul UE s├«nt mult mai multe ┼či nu mai pu┼úin semnificative. Dar cel mai grav e faptul c─â Uniunea European─â este tot mai respins─â de cet─â┼úenii europeni. Rezultatul ultimelor europarlamentare este elocvent: ideea antieuropean─â a fost marea c├«┼čtig─âtoare. Cet─â┼úenii Europei au trimis ├«n legislativul continental un num─âr foarte mare de antieuropeni. Mai exact, num─ârul membrilor Parlamentului European care vor s─â opreasc─â integrarea european─â sau chiar s─â ÔÇ×dezintegrezeÔÇť ceea ce s-a integrat p├«n─â acum este mult mai mare dec├«t era p├«n─â ├«n momentul de fa┼ú─â. Nu putem pune la ├«ndoial─â legitimitatea prezen┼úei lor: europenii i-au trimis acolo, ┼čtiind bine cine s├«nt ┼či ce vor.

Criza economic─â a anilor trecu┼úi a ar─âtat fa┼úetele dure ale solidarit─â┼úii ÔÇô premian┼úii au trebuit s─â pl─âteasc─â pentru coda┼či, iar coda┼čii au ├«nceput s─â-i urasc─â pe premian┼úi ├«nc─â ┼či mai tare. Multor cet─â┼úeni europeni, din Marea Britanie ┼či Fran┼úa, din Spania ┼či din Italia, din Olanda ┼či din Belgia, nu le este foarte clar ce nevoie au de Uniunea European─â. Ei ┼čtiu bine ce nevoie au de propriile ┼ú─âri, pe care le vor puternice ├«n continuare. Dar de ce ar avea nevoie de UE nu le e prea clar. ┼×i problema nu este, cum ar zice mediocrii de D├«mbovi┼úa, ÔÇ×de comunicareÔÇť. Adev─ârul este c─â proiectul european a devenit un proiect al elitelor politice, f─âr─â mare leg─âtur─â cu cet─â┼úenii ┼či, devenind tot mai elitist, a devenit tot mai neclar. Convingerea mea este c─â, dac─â nu vrem s─â pierdem cu totul resursele enorme investite deja ├«n proiectul european, este nevoie s─â ├«nv─â┼ú─âm mai multe din trecut. O revizitare mai profund─â a mo┼čtenirii p─ârin┼úilor fondatori ai Europei Unite, a viziunii, eticii ┼či stilului lor este mai necesar─â ca oric├«nd. Ca s─â g─âse┼čti drumul ├«nainte este nevoie, uneori, s─â te opre┼čti ┼či s─â prive┼čti ├«napoi. S├«ntem, cred, ├«ntr-un asemenea moment.

Cercetarea mai atent─â a faptelor ┼či a lucr─ârilor unor europeni precum Adenauer, Schuman ┼či De Gasperi ne poate ar─âta ce am gre┼čit, cum putem ├«ndrepta ┼či cum putem merge ├«nainte cu procesul integr─ârii europene. Sugerez, de pild─â, o singur─â direc┼úie. Multe aveau ├«n comun cei trei mari oameni de stat, dar cred c─â ceea ce ├«i unea cel mai puternic era identitatea cre┼čtin─â. De aici, fiecare dintre cei trei a desprins ideea c─â politica este o misiune. Nu o carier─â profesional─â, nu o voca┼úie, nu o datorie, cu at├«t mai pu┼úin un hobby ÔÇô o misiune! Ceea ce ├«i trimitea pe ace┼čtia prin popor pentru a-l lumina asupra drumului de urmat nu era dorin┼úa de voturi ┼či nici foamea de putere, ci propria convingere. Formele actuale de PR, practicile de campanie electoral─â ori propaganda zilnic─â ├«n lamentabile talk-show-uri nu s├«nt credibile ├«n inimile europenilor pentru c─â s├«nt, toate, lipsite de un element care face misionarismul credibil: sacrificiul pentru propria credin┼ú─â. Nu este vorba, fire┼čte, de sacrificii tragice, de renun┼ú─âri dramatice, de amput─âri destinale. Dar este foarte important ca oamenii care ascult─â un politician s─â ┼čtie c─â el a suferit c├«t de c├«t pentru convingerile sale. Cicatricea este cel mai conving─âtor argument. Dac─â, dimpotriv─â, vedem doar func┼úionari securiza┼úi pe via┼ú─â ├«n salariile lor imense, politicieni care se ├«mbuib─â de putere ┼či business class, arogan┼ú─â, defilee delirante de vanit─â┼úi ┼či discursuri f─âr─â pic de inim─â, ideea european─â se va ofili ┼či va muri. Avantajul antieuropenilor este tocmai acesta. Ei cred ├«n ce spun.  

Sever Voinescu este avocat ┼či publicist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?