Europa nu mai risc─â. Mai c├«┼čtig─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
Europa nu mai risc─â  Mai c├«┼čtig─â? jpeg

- interviu cu Zaki Laidi -

Profesorul francez ├«n ┼čtiin┼úe politice Zaki Laidi a r─âspuns c├«torva ├«ntreb─âri legate de adev─âruri incomode despre construc┼úia european─â. Profesorul analizeaz─â ÔÇ×aversiunea europenilor fa┼ú─â de riscuriÔÇť ÔÇô economice sau de securitate ÔÇô, dac─â asigur─ârile financiare sau sociale pot fi o agend─â progresist─â, ┼či dac─â evitarea angajamentelor militare anuleaz─â posibilitatea UE de a fi o putere global─â relevant─â. 

Afirma┼úi c─â Uniunea European─â este un actor a c─ârui identitate este preponderent definit─â de ÔÇ×aversiunea fa┼ú─â de riscuriÔÇť. Ce ├«nseamn─â acest lucru? 

O putere care are o aversiune fa┼ú─â de riscuri este o putere al c─ârei comportament este definit ┼či determinat de o con┼čtiin┼ú─â a riscurilor sistemice. ├Än aceast─â expresie s├«nt cuprinse mai multe dimensiuni. Pe de o parte, c├«nd un astfel de actor identific─â un set de amenin┼ú─âri globale, tenta┼úia sa este de a c─âuta r─âspunsuri ┼či formule colective de gestiune a acestor riscuri. Exist─â tenta┼úia ca numai solu┼úiile multilaterale s─â fie preferate pentru a r─âspunde acestora. ├Än consecin┼ú─â, va ├«ncerca s─â limiteze ac┼úiunile unilaterale, dar ┼či eventualii pasageri clandestini. Ra┼úionamentul este acela c─â, nefiind posibil s─â sc─âp─âm individual de aceste amenin┼ú─âri, s├«ntem nevoi┼úi s─â dezvolt─âm solu┼úii comune. Pe de alt─â parte, o astfel de putere este mult mai preocupat─â de riscurile de natur─â civil─â dec├«t de cele care implic─â angajamente militare. Exist─â tendin┼úa de a respinge aprioric tot ceea ce presupune implicare militar─â. A treia dimensiune este dat─â de un comportament care tinde s─â privilegieze abord─ârile moderate. 

Care s├«nt pentru UE consecin┼úele geopolitice ale acestei identit─â┼úi? O sl─âbiciune structural─â? 

Aceste ingrediente formeaz─â deopotriv─â o vulnerabilitate, dar ┼či o poten┼úial─â surs─â de avantaje. Este o identitate ambivalent─â. Totul depinde de natura riscurilor avute ├«n vedere. Atunci c├«nd ne referim la riscuri financiare sau ecologice, aceast─â predilec┼úie comportamental─â este un asset. Este ├«ns─â o sl─âbiciune c├«nd vorbim despre politicile de securitate, c├«nd e┼čti convins c─â problemele lumii nu pot fi niciodat─â rezolvate prin for┼ú─â militar─â. De re┼úinut este c─â nici una dintre opera┼úiunile UE de p├«n─â ast─âzi (codificate ├«n jargonul comunitar drept misiuni Petersberg ÔÇô misiuni umanitare, de men┼úinere a p─âcii ┼či misiuni de lupt─â, inclusiv peacemaking) nu s├«nt misiuni care presupun asumarea unor riscuri reale de r─âzboi, de creare a p─âcii. Exist─â aici ┼či un paradox. ├Än timp ce Europa a dezvoltat o aversiune fa┼ú─â de ac┼úiunile militare, securitatea Europei se afl─â ├«n ├«ntregime ├«n m├«na Statelor Unite. Este o form─â de outsourcing care limiteaz─â capacitatea UE de a fi o putere global─â ├«n adev─âratul sens. Nu po┼úi s─â te nume┼čti o putere global─â at├«t timp c├«t nu e┼čti garantul propriei securit─â┼úi. 

Cum vede┼úi comportamentul europenilor fa┼ú─â de riscurile asociate pie┼úei? 

Generic, Europa comunitar─â pare s─â fie mult mai sensibil─â fa┼ú─â de asumarea riscurilor de natur─â fiscal─â. Dac─â ├«i l─âs─âm deoparte pe britanici, europenii tind s─â sus┼úin─â politici care le garanteaz─â un grad sporit de protec┼úie, tind s─â fie orienta┼úi spre reglementarea derapajelor pie┼úei. Pe de alt─â parte, ├«n Europa continental─â exist─â o puternic─â tradi┼úie a statului asisten┼úial, care ├«n esen┼ú─â este o expresie a aversiunii fa┼ú─â de riscuri. Recenta adoptare de c─âtre Congresul SUA a Legii asigur─ârilor medicale ne arat─â c─â americanii par s─â se inspire din comportamentul european, c─âut├«nd formule legislative esen┼úial orientate spre evitarea riscurilor. Trebuie s─â fim precau┼úi ┼či s─â nu demoniz─âm aparentele sl─âbiciuni ale modelului european, care ├«n ultima vreme s├«nt percepute de al┼úii drept virtu┼úi, ca o agend─â progresist─â. Un plus de reglementare nu ├«nseamn─â c─â ne ├«ntoarcem la socialism. Climatul de team─â ┼či nesiguran┼ú─â indus de criza economic─â global─â, ┼či care ast─âzi a creat o mas─â de sprijin public pentru adep┼úii reglement─ârii, se pliaz─â ideal pe a┼čtept─ârile profunde ale europenilor continentali. 

Putem s─â identific─âm efecte ale acestei identit─â┼úi ┼či fa┼ú─â de securitatea european─â? 

Ecua┼úia securit─â┼úii ├«n Europa nu s-a schimbat aproape deloc, a┼ča cum ne-am fi a┼čteptat, odat─â cu ├«ncheierea R─âzboiul Rece. Nu exist─â o armat─â european─â comun─â ┼či asta pentru c─â nu exist─â priorit─â┼úi comune ├«n acest domeniu. Nu doar c─â nu exist─â apetit pentru extinderea responsabilit─â┼úilor militare comunitare, dar nu exist─â nici inten┼úia de a integra armatele na┼úionale, de┼či ne afl─âm ├«n pozi┼úia paradoxal─â ├«n care avem mult mai multe for┼úe terestre dec├«t Statele Unite, dar care ├«n majoritatea lor s├«nt complet inutile. De ce s├«nt inutile? De┼či dispun de rezerve abundente, capacit─â┼úile lor opera┼úionale s├«nt extrem de limitate, ├«n special c├«nd avem ├«n vedere opera┼úiunile expedi┼úionare. ├Än plus, num─ârul trupelor desf─â┼čurate ├«n afara Europei nu dep─â┼če┼čte un procent de 4%, ├«n timp ce al SUA ajunge la 14%. Mai mult, nici un stat nu dore┼čte s─â renun┼úe la propria armat─â ├«n numele securit─â┼úii europene. Ar renun┼úa Estonia la avia┼úia sa militar─â na┼úional─â pentru a se baza pe o ap─ârare european─â? Pu┼úin probabil. Ne afl─âm ├«nc─â ├«n situa┼úia ├«n care statele na┼úionale s├«nt puternic ata┼čate de atributele lor suverane, ├«n domeniul ap─âr─ârii ┼či al politicii externe, iar at├«t timp c├«t nu ne vom ajusta percep┼úiile, nu vom putea dep─â┼či aceast─â realitate. Din exact acelea┼či ra┼úiuni a e┼čuat ├«n anii ÔÇÖ50 proiectul unei Comunit─â┼úi Europene pentru Ap─ârare.  

Zaki Laidi este profesor de rela┼úii interna┼úionale la Sciences Po, Paris. Interviul a fost realizat de jurnali┼čtii de la Foreign Policy Rom├ónia.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.