Este războiul nuclear inevitabil?

Joseph S. NYE, Jr.
Publicat în Dilema Veche nr. 962 din 15 septembrie – 21 septembrie 2022
image
© wikimedia commons

Invazia rusească din Ucraina și zăngănitul de arme împotriva Vestului au reînviat dezbaterea despre armele nucleare. Anul trecut, cînd un acord ONU pentru interzicerea acestor arme a intrat în vigoare, nici unul dintre cele nouă state deținătoare de arme nucleare nu s-a regăsit printre cei 86 de semnatari. Cum pot justifica puterile nucleare posesia unor arme care pun în pericol întreaga umanitate?

E o întrebare pertinentă, care implică însă și o altă întrebare: dacă SUA ar semna acest tratat și și-ar distruge propriul arsenal, ar mai fi capabilă America să descurajeze agresiunea rusească în Europa? Dacă răspunsul este „nu”, trebuie să ne întrebăm și dacă războiul nuclear e inevitabil.

Aceasta nu e o întrebare nouă. În 1960, omul de știință și romancierul britanic C.P. Snow a ajuns la concluzia că un războiul nuclear e, în următorii zece ani, o „certitudine matematică”. Poate că a fost o exagerare, dar mulți au crezut că previziunea lui Snow ar fi întemeiată și dacă un astfel de război ar avea loc în următorii o sută de ani. În anii 1980, susținători ai campaniei Nuclear Freeze, precum Helen Caldicott, au avertizat, în spiritul lui Snow, că o creștere a arsenalului nuclear „va face ca războiul nuclear să devină o certitudine matematică”.

Cei care pledează pentru eliminarea armelor nucleare menționează adesea că, dacă dai cu banul o dată, șansa să pice cap e de 50%; dacă însă arunci moneda de zece ori, șansa să pice cap crește la 99,9%. O șansă de 1% ca un război nuclear să aibă loc în următorii patruzeci de ani devine 99% după 8.000 de ani. Mai devreme sau mai tîrziu, șansele se vor întoarce împotriva noastră. Chiar dacă am înjumătăți riscul în fiecare an, tot nu am ajunge la zero.

Dar metafora datului cu banul e înșelătoare, atunci cînd e vorba de arme nucleare, deoarece presupune probabilități independente (altele, la fiecare aruncare a monedei), în vreme ce interacțiunile umane sînt mai degrabă ca zarurile măsluite. În materie de disuasiune nucleară, ceea ce se întîmplă atunci cînd arunci moneda prima dată poate schimba sorții următoarei aruncări: probabilitatea unui război nuclear era mai scăzută în 1963, imediat după criza rachetelor cubaneze, din simplul motiv că în 1962 această probabilitate era mai mare. Forma simplă a „legii numerelor mari” [teoremă a teoriei probabilităților conform căreia pe măsură ce un experiment se repetă de mai multe ori, rezultatul mediu obținut se va apropia tot mai mult de valoarea estimată – n. trad.] nu se aplică în mod necesar interacțiunilor umane complexe. În principiu, alegerile umane corecte pot reduce probabilitățile.

Probabilitatea unui război nuclear se bazează pe probabilități independente și interdependente deopotrivă. Modelul datului cu banul s-ar potrivi unui război accidental; dar astfel de războaie sînt rare, și orice accident ar fi, pesemne, unul restrîns. În plus, dacă un conflict accidental se menține restrîns, el va declanșa probabil acțiuni viitoare care vor reduce suplimentar probabilitatea unui război mai extins. Și, cu cît perioada e mai lungă, cu atît mai mari sînt șansele ca lucrurile să se schimbe. În 8.000 de ani, s-ar putea ca umanitatea să aibă probleme mult mai presante decît războiul nuclear.

Cît despre probabilitățile interdependente, nu știm, pur și simplu, nimic. Dacă însă ne bazăm analiza pe istoria de după cel de-al Doilea Război Mondial, putem presupune că probabilitatea anuală a unui conflict nuclear nu se situează la nivelul cel mai de sus al „distribuției” [funcție matematică care descrie probabilitatea apariției diferitelor rezultate posibile în cadrul unui experiment – n. trad.].

În timpul crizei rachetelor cubaneze, se spune că președintele SUA John F. Kennedy a estimat probabilitatea unui război nuclear la 33% pînă la 50%. Ceea ce însă nu însemna neapărat un război nuclear nelimitat. Din interviurile cu cei care au participat la acest eveniment, realizate cu ocazia aniversării a 25 de ani, aflăm că, în pofida superiorității nete a arsenalului nuclear american, perspectiva unei posibilități cît de mici a unui război nuclear l-a descurajat pe Kennedy. Iar rezultatul nu a fost nici pe departe o victorie 100% americană; aplanarea conflictului a presupus un compromis care includea retragerea discretă a rachetelor americane din Turcia.

Unii oameni au folosit argumentul inevitabilității matematice pentru a încerca să impună dezarmarea nucleară unilaterală. Inversînd sloganul Războiului Rece, pentru generațiile viitoare ar fi mai bine să fie „roșii” decît moarte. Dar cunoștințele despre tehnologia nucleară nu pot fi anulate, iar a coordona dezarmarea celor nouă sau mai multe puteri nucleare cu ideologii diferite ar fi cel puțin dificil; și inițiativele unilaterale în această direcție i-ar putea încuraja pe agresori, sporind șansele unui final de partidă nefericit.

Nu avem nici o idee despre ce anume va însemna „utilitate” și „risc acceptabil” pentru îndepărtatele generații viitoare sau despre ce anume vor mai prețui oamenii peste 8.000 de ani. Chiar dacă datoria morală față de ei ne obligă să luăm supraviețuirea foarte în serios, această sarcină nu impune absența totală a riscurilor. Generațiilor viitoare le datorăm un acces pe cît posibil egal la valorile esențiale, ceea ce include șanse egale de supraviețuire. Dar asta diferă de încercarea de a aduna interesele de peste veacuri ale unor oameni necunoscuți, pentru a obține o sumă incognoscibilă oarecare, în prezent. Riscul va fi întotdeauna o componentă ineluctabilă a vieții omenești.

Disuasiunea nucleară se bazează pe un paradox al capacității de utilizare. Dacă armele sînt cu totul inutilizabile, ele nu vor disuada. Dar dacă sînt în prea mare măsură utilizabile, un război nuclear dezastruos devine posibil. Date fiind paradoxul utilizabilității și probabilitățile interdependente specifice interacțiunilor umane, nu ne putem aștepta la un răspuns definitiv cu privire la ce anume înseamnă „disuasiune dreaptă”. Disuasiunea nucleară nu e cu totul corectă sau cu totul greșită. Accepțiunea noastră despre disuasiune trebuie să fie unul dintre criterii.

Tradiția războiului drept, pe care am moștenit-o de-a lungul secolelor, sugerează trei condiții relevante care trebuie întrunite: o cauză dreaptă și adecvată, o limitare a mijloacelor și o cumpănire prudentă a tuturor consecințelor. Adaug, pornind de la aceste condiții, cinci precepte nucleare. În ceea ce privește motivele, trebuie să înțelegem că autoapărarea constituie o cauză dreaptă, dar limitată. Cît despre mijloace, armele nucleare nu trebuie considerate niciodată arme convenționale, iar daunele pricinuite oamenilor nevinovați trebuie reduse la un minim posibil. În privința consecințelor, trebuie să reducem, pe termen scurt, riscurile unui război nuclear și să încercăm să diminuăm, cu timpul, dependența de arme nucleare. O bombă în pivniță presupune unele riscuri, dar nu la fel de multe ca o bombă plasată pe linia frontului.

Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna. Richard Garwin, inventatorul primei bombe cu hidrogen, a făcut următorul calcul: „Dacă, anul acesta, probabilitatea unui război nuclear e de 1% și dacă reușim să o reducem în fiecare an la numai 80% din cît a fost anul precedent, atunci probabilitatea cumulativă ca un război nuclear să aibă vreodată loc va fi de 5%”. Putem trăi vieți morale cu această probabilitate.

Joseph S. Nye, Jr., profesor la Universitatea Harvard şi fost vice-secretar SUA al Apărării, e autorul, printre altele, al volumului Do Morals Matter? Presidents and Foreign Policy from FDR to Trump (Oxford University Press, 2019).

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate-org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Coloană de tancuri ucrainene în timpul unei ofensive în Ucraina AFP PHOTO / UKRAINIAN MINISTRY OF DEFENCE
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Zelenski anunță progrese „puternice“ ale forțelor armate ucrainene în sudul țării
Este a 223-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Zelenski anunță progrese ale forțelor armate în sudul Ucrainei.
elon musk foto profimedia
Elon Musk cumpără Twitter. De ce s-ar fi răzgândit
Miliardarul Elon Musk propune să continue cu oferta sa inițială pentru a prelua compania Twitter Inc, care deține rețeaua de socializare cu același nume, potrivit Reuters.
harta sud-est ucraina cu regiunea Donbas, lugansk, donețk și severodonețk shutterstock
Rusia nu mai controlează total niciuna dintre regiunile anexate din Ucraina
Rusia nu mai deține controlul total asupra niciunei dintre cele patru provincii ucrainene pe care oficial le-a anexat săptămâna trecută.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.