Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 950 din 23 – 29 iunie 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

Forma de guvernămînt instituită în 1991 și desăvîrșită în anul 2003, cunoscută sub denumirea, mai mult sau mai puțin riguroasă din perspectiva teoriei politice, de republică semiprezidențială, a fost criticată vehement, chiar dacă soluțiile propuse pentru înlocuirea acesteia merg în direcții diametral opuse. Percepută ca o struțo-cămilă, împrumutînd o expresie a lui Dimitrie Cantemir din Istoria ieroglifică, această formă de guvernămînt a fost considerată viciul constitutiv al sistemului politic configurat potrivit actualei Constituții. Ezitarea Constituantei din 1991, menținută cu ocazia revizuirii din 2003, între republica parlamentară și republica prezidențială, ar fi cauza principală a tuturor eșecurilor înregistrate de autoritățile publice în perioada postdecembristă. Și dacă aceasta este cauza problemei, soluția ei este foarte simplă: o nouă Constituție sau o revizuire substanțială a celei în vigoare pentru a se adopta o formă de guvernămînt clară.

De aici înainte însă unanimitatea critică se dezbină, argumentîndu-se cu aplomb și chiar cu patimă fie în favoarea republicii parlamentare, fie în favoarea republicii prezidențiale, una din tabere temîndu-se de tendințele dictatoriale ale președintelui, cealaltă temîndu-se de tendințele dictatoriale ale Parlamentului. Am fost eu însumi cînd într-o tabără, cînd în cealaltă. Am susținut mai întîi soluția republicii parlamentare, iar apoi am fost sedus de modelul american al republicii prezidențiale. Acest model este captivant mai ales pentru că oferă o imagine foarte clară a separației puterilor – legislativă, executivă și judecătorească. Institutul de Studii Populare, pe care îl conduceam la sfîrșitul primului deceniu din acest secol, a inițiat o adevărată cruciadă în toată țara, adică dezbateri și conferințe în cele mai importante centre universitare, sub sloganul o nouă republică. Nu a lipsit reacția contrară, inerentă în contextul politic al acelei perioade, cînd Parlamentul inițiase două proceduri succesive de suspendare a președintelui. Susținătorii republicii parlamentare au fost foarte combativi, iar în deceniul trecut au demarat o procedură de revizuire a Constituției, abandonată însă, deoarece antanta inițială a acestor susținători s-a destrămat. Dacă, într-o judecată solomonică, și unii, și alții dintre combatanți au avut dreptate, soluțiile opuse s-au neutralizat reciproc, ceea ce înseamnă statu quo, cel puțin deocamdată.

Și pentru că schimbarea este scrisă în legile omenești, cum se spune într-o romanță în care patetismul a fost abandonat în favoarea înțelepciunii, astăzi fac parte tocmai din categoria care susține acest statu quo. Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România. Dimpotrivă, în ultimii ani am înțeles, și cred că am înțeles bine, reflectînd la crizele politice postdecembriste, numeroase și variate, că republica semiprezidențială – formulă simplificată, chiar dacă nu și exactă, pentru a denumi această formă de guvernămînt – a fost și este o sursă de stabilitate și de dezamorsare a conflictelor politice. Tocmai ceea ce atrage la modelul prezidențial american, respectiv claritatea separației puterilor statului, s-ar fi putut transforma într-un pericol grav pentru fragila democrație constituțională din România.

Elementul de confuzie cel mai puternic este instituția președintelui. Spre deosebire de sistemul nord-american, în care există doar instituția președintelui, ca șef al puterii executive, în republicile europene, pe lîngă instituția președintelui, există și instituția prim-ministrului. Puterea executivă este distribuită, în proporții diferite, în funcție de tradițiile constituționale, între instituția președintelui și instituția prim-ministrului. Situația se explică pentru că, pe continentul european, republicile actuale au fost înainte monarhii în care, pe lîngă rege, exista și instituția prim-ministrului. În monarhiile constituționale, trecute sau prezente, regele nu mai exercită nici puterea legislativă, nici puterea executivă, nici puterea judecătorească, ci este un factor de mediere între acestea. Instituția președintelui a preluat rolul regelui constituțional în unele republici europene, organizate ca așa-numite republici parlamentare. În alte republici europene, rolul președintelui este mai mare, exercitînd și alte atribuții ale puterii executive. Aceste republici sînt denumite semiprezidențiale, dar nici acestea nu sînt identice, diferențele fiind  determinate de sfera mai restrînsă sau mai extinsă a atribuțiilor executive pe care le exercită instituția președintelui.

Forma de guvernămînt specifică Franței este calificată ca republică semiprezidențială. Deși acesta este modelul care a stat la amenajarea formei de guvernămînt în Constituția României, atribuțiile președintelui României sînt mai puțin extinse decît cele ale președintelui Franței. Această diferență nu este însă atît de importantă încît să excludă calificarea formei de guvernămînt din România ca republică semiprezidențială. Fără a intra în detalii, important este că președintele României are, pe lîngă rolul de mediere între puterile statului, și importante atribuții executive în domeniul apărării, cel al siguranței naționale și în cel al politicii externe, precum și atribuții semnificative privind numirea în funcție a judecătorilor și numirea în funcții de conducere a magistraților (judecători și procurori). Istoricul elaborării Constituției din anul 1991 și al revizuirii ei din anul 2003 este relevant pentru a înțelege că Legea fundamentală a României, preluînd principiile democrației constituționale, le-a exprimat într-un mod particular, printr-o anumită alcătuire a autorităților publice, prin relații specifice de cooperare și control reciproc între acestea și prin deschiderea către integrarea europeană și integrarea euroatlantică, precum și către diferite forme de cooperare internațională (regională sau globală).

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

WhatsApp Image 2024 12 12 at 21 42 31 9c8f791e jpg
Cine este americanul dispărut care a fost găsit în Siria. A fost ţinut în închisoare, după ce a intrat în ţară ca pelerin
Un american, care a fost dat dispărut, a fost găsit în Siria. El spune că a fost ţinut în închisoare luni de zile după ce a intrat în ţară ca pelerin. Localnicii l-au văzut mergând desculţ pe străzile din sudul Damascului.
image png
Nicu Sârghea și-a prevestit sfârșitul! Ce a putut să spună cu doar o seară înainte de tragedie
Industria muzicală românească este în doliu după ce Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk, s-a stins din viață la doar 48 de ani. Moartea lui fulgerătoare a iscat doar lacrimi și suferință în rândul familiei, al colegilor de breaslă și al fanilor lui. Artistul a fost activ pe rețelele de socializare c
112 jpeg
O fetiţă de 9 ani s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier
Un tată a reclamat că fetiţa lui, de 9 ani, s-a curentat pe patinoarul din centrul Ploieştiului, după ce a atins un indicator rutier, amplasat la mică distanţă. Polițiștii au găsit deficienţe la instalaţia electrică.
Grupul de Luptă NATO dislocat în Cincu Foto Ministerul Apărării Naționale   Facebook jpg
Grupul de Luptă NATO de la Cincu va fi ridicat la nivel de brigadă. Belgia va crește contribuția cu trupe
Oficialii belgieni au precizat că, în anul 2025, numărul trupelor belgiene va crește pentru a susține exercițiile la nivel de brigadă de la Grupul de Luptă NATO de la Cincu, din județul Brașov.
avion f 16 ucrainean jpg
Rușii susțin că avioanele F 16 ucrainene operează de pe baze din țări membre NATO
Deși nu au fost confirmate oficial, informațiile venite dinspre surse pro-Kremlin sugerează că avioanele F-16 ale Ucrainei efectuează misiuni de luptă de pe o bază aeriană NATO din Polonia.
gaz gaze energei conducte gazoduct foto shutterstock
România are resursele de a sprijini Republica Moldova, dacă va exista o criză peste Prut: „Vom fi alături de Chișinău”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că România este pregătită pentru iarnă şi are resursele de a sprijini Republica Moldova, care a intrat în stare de urgență în sectorul energetic.
nicu jpg
Tragedie în muzica românească! A murit Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK
Doliu imens în lumea artistică din România! Nicu Sârghea, toboșarul trupei Vunk și unul dintre membrii fondatori ai formației, s-a stins din viață la doar 48 de ani.
Al I Cuza jpg
Rețeta originală de cozonac de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Ce ingrediente se foloseau și cum ieșea preparatul final
Cozonacul, așa cum îl știm astăzi, are rădăcini adânci în istoria culinară românească. Primele rețete scrise apar în cărțile de bucate din Moldova și Țara Românească, documentând deserturi savuroase încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
banner laurentiu cazan png
Laurențiu Cazan deține și cetățenie olandeză: „Acolo, dacă te îmbolnăvești de cancer, nu te duci cu șpagă la medic, ca să-ți salveze viața.” De câți bani are nevoie o familie, în România?
Laurențiu Cazan a făcut o paralelă între traiul din Olanda, unde a locuit, și cel din România: „Acolo, nu organizezi teledon ca să-i salvezi omului viața”