Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 950 din 23 ÔÇô 29 iunie 2022
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg

Forma de guvern─âm├«nt instituit─â ├«n 1991 ╚Öi des─âv├«r╚Öit─â ├«n anul 2003, cunoscut─â sub denumirea, mai mult sau mai pu╚Ťin riguroas─â din perspectiva teoriei politice, de republic─â semipreziden╚Ťial─â, a fost criticat─â vehement, chiar dac─â solu╚Ťiile propuse pentru ├«nlocuirea acesteia merg ├«n direc╚Ťii diametral opuse. Perceput─â ca o stru╚Ťo-c─âmil─â, ├«mprumut├«nd o expresie a lui Dimitrie Cantemir din Istoria ieroglific─â, aceast─â form─â de guvern─âm├«nt a fost considerat─â viciul constitutiv al sistemului politic configurat potrivit actualei Constitu╚Ťii. Ezitarea Constituantei din 1991, men╚Ťinut─â cu ocazia revizuirii din 2003, ├«ntre republica parlamentar─â ╚Öi republica preziden╚Ťial─â, ar fi cauza principal─â a tuturor e╚Öecurilor ├«nregistrate de autorit─â╚Ťile publice ├«n perioada postdecembrist─â. ╚śi dac─â aceasta este cauza problemei, solu╚Ťia ei este foarte simpl─â: o nou─â Constitu╚Ťie sau o revizuire substan╚Ťial─â a celei ├«n vigoare pentru a se adopta o form─â de guvern─âm├«nt clar─â.

De aici ├«nainte ├«ns─â unanimitatea critic─â se dezbin─â, argument├«ndu-se cu aplomb ╚Öi chiar cu patim─â fie ├«n favoarea republicii parlamentare, fie ├«n favoarea republicii preziden╚Ťiale, una din tabere tem├«ndu-se de tendin╚Ťele dictatoriale ale pre╚Öedintelui, cealalt─â tem├«ndu-se de tendin╚Ťele dictatoriale ale Parlamentului. Am fost eu ├«nsumi c├«nd ├«ntr-o tab─âr─â, c├«nd ├«n cealalt─â. Am sus╚Ťinut mai ├«nt├«i solu╚Ťia republicii parlamentare, iar apoi am fost sedus de modelul american al republicii preziden╚Ťiale. Acest model este captivant mai ales pentru c─â ofer─â o imagine foarte clar─â a separa╚Ťiei puterilor ÔÇô legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â. Institutul de Studii Populare, pe care ├«l conduceam la sf├«r╚Öitul primului deceniu din acest secol, a ini╚Ťiat o adev─ârat─â cruciad─â ├«n toat─â ╚Ťara, adic─â dezbateri ╚Öi conferin╚Ťe ├«n cele mai importante centre universitare, sub sloganul o nou─â republic─â. Nu a lipsit reac╚Ťia contrar─â, inerent─â ├«n contextul politic al acelei perioade, c├«nd Parlamentul ini╚Ťiase dou─â proceduri succesive de suspendare a pre╚Öedintelui. Sus╚Ťin─âtorii republicii parlamentare au fost foarte combativi, iar ├«n deceniul trecut au demarat o procedur─â de revizuire a Constitu╚Ťiei, abandonat─â ├«ns─â, deoarece antanta ini╚Ťial─â a acestor sus╚Ťin─âtori s-a destr─âmat. Dac─â, ├«ntr-o judecat─â solomonic─â, ╚Öi unii, ╚Öi al╚Ťii dintre combatan╚Ťi au avut dreptate, solu╚Ťiile opuse s-au neutralizat reciproc, ceea ce ├«nseamn─â statu quo, cel pu╚Ťin deocamdat─â.

╚śi pentru c─â schimbarea este scris─â ├«n legile omene╚Öti, cum se spune ├«ntr-o roman╚Ť─â ├«n care patetismul a fost abandonat ├«n favoarea ├«n╚Ťelepciunii, ast─âzi fac parte tocmai din categoria care sus╚Ťine acest statu quo. Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia. Dimpotriv─â, ├«n ultimii ani am ├«n╚Ťeles, ╚Öi cred c─â am ├«n╚Ťeles bine, reflect├«nd la crizele politice postdecembriste, numeroase ╚Öi variate, c─â republica semipreziden╚Ťial─â ÔÇô formul─â simplificat─â, chiar dac─â nu ╚Öi exact─â, pentru a denumi aceast─â form─â de guvern─âm├«nt ÔÇô a fost ╚Öi este o surs─â de stabilitate ╚Öi de dezamorsare a conflictelor politice. Tocmai ceea ce atrage la modelul preziden╚Ťial american, respectiv claritatea separa╚Ťiei puterilor statului, s-ar fi putut transforma ├«ntr-un pericol grav pentru fragila democra╚Ťie constitu╚Ťional─â din Rom├ónia.

Elementul de confuzie cel mai puternic este institu╚Ťia pre╚Öedintelui. Spre deosebire de sistemul nord-american, ├«n care exist─â doar institu╚Ťia pre╚Öedintelui, ca ╚Öef al puterii executive, ├«n republicile europene, pe l├«ng─â institu╚Ťia pre╚Öedintelui, exist─â ╚Öi institu╚Ťia prim-ministrului. Puterea executiv─â este distribuit─â, ├«n propor╚Ťii diferite, ├«n func╚Ťie de tradi╚Ťiile constitu╚Ťionale, ├«ntre institu╚Ťia pre╚Öedintelui ╚Öi institu╚Ťia prim-ministrului. Situa╚Ťia se explic─â pentru c─â, pe continentul european, republicile actuale au fost ├«nainte monarhii ├«n care, pe l├«ng─â rege, exista ╚Öi institu╚Ťia prim-ministrului. ├Än monarhiile constitu╚Ťionale, trecute sau prezente, regele nu mai exercit─â nici puterea legislativ─â, nici puterea executiv─â, nici puterea judec─âtoreasc─â, ci este un factor de mediere ├«ntre acestea. Institu╚Ťia pre╚Öedintelui a preluat rolul regelui constitu╚Ťional ├«n unele republici europene, organizate ca a╚Öa-numite republici parlamentare. ├Än alte republici europene, rolul pre╚Öedintelui este mai mare, exercit├«nd ╚Öi alte atribu╚Ťii ale puterii executive. Aceste republici s├«nt denumite semipreziden╚Ťiale, dar nici acestea nu s├«nt identice, diferen╚Ťele fiind  determinate de sfera mai restr├«ns─â sau mai extins─â a atribu╚Ťiilor executive pe care le exercit─â institu╚Ťia pre╚Öedintelui.

Forma de guvern─âm├«nt specific─â Fran╚Ťei este calificat─â ca republic─â semipreziden╚Ťial─â. De╚Öi acesta este modelul care a stat la amenajarea formei de guvern─âm├«nt ├«n Constitu╚Ťia Rom├óniei, atribu╚Ťiile pre╚Öedintelui Rom├óniei s├«nt mai pu╚Ťin extinse dec├«t cele ale pre╚Öedintelui Fran╚Ťei. Aceast─â diferen╚Ť─â nu este ├«ns─â at├«t de important─â ├«nc├«t s─â exclud─â calificarea formei de guvern─âm├«nt din Rom├ónia ca republic─â semipreziden╚Ťial─â. F─âr─â a intra ├«n detalii, important este c─â pre╚Öedintele Rom├óniei are, pe l├«ng─â rolul de mediere ├«ntre puterile statului, ╚Öi importante atribu╚Ťii executive ├«n domeniul ap─âr─ârii, cel al siguran╚Ťei na╚Ťionale ╚Öi ├«n cel al politicii externe, precum ╚Öi atribu╚Ťii semnificative privind numirea ├«n func╚Ťie a judec─âtorilor ╚Öi numirea ├«n func╚Ťii de conducere a magistra╚Ťilor (judec─âtori ╚Öi procurori). Istoricul elabor─ârii Constitu╚Ťiei din anul 1991 ╚Öi al revizuirii ei din anul 2003 este relevant pentru a ├«n╚Ťelege c─â Legea fundamental─â a Rom├óniei, prelu├«nd principiile democra╚Ťiei constitu╚Ťionale, le-a exprimat ├«ntr-un mod particular, printr-o anumit─â alc─âtuire a autorit─â╚Ťilor publice, prin rela╚Ťii specifice de cooperare ╚Öi control reciproc ├«ntre acestea ╚Öi prin deschiderea c─âtre integrarea european─â ╚Öi integrarea euroatlantic─â, precum ╚Öi c─âtre diferite forme de cooperare interna╚Ťional─â (regional─â sau global─â).

Valeriu Stoica este avocat ╚Öi profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.