Eşecul ca ocazie

Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Bruxelles, dar şi în toate ţările europene, efortul de înţelegere a eşecului Constituţiei Europei ar trebui să continue. Motivaţiile pe care liderii europeni le dau refuzului franco-olandez păstrează, din păcate, discuţia în superficial şi promovează, mai departe, o filozofie păguboasă. Nimeni nu neagă că spaimele i-au făcut pe francezi şi pe olandezi să spună, atît de răsunător, NU. Dar spaima de şomaj, tipică pentru orice perioadă de recesiune economică, spaima de imigranţi, tipică pentru orice societate deschisă, spaima de pauperizare, tipică pentru orice civilizaţie cu standarde înalte, au, totuşi, o sursă mult mai profundă decît politicile neinspirate ale Uniunii. Ce vreau să spun este că previzibilele decizii ale UE de a trece la măsuri menite să protejeze locurile de muncă ale cetăţenilor europeni, să înăsprească regulile imigrării şi să oprească declinul nivelului de trai, nu vor rezolva problema fundamentală - astfel se vor trata simptomele şi nu boala. Problema Uniunii este filozofia pe care ea s-a aşezat, de la Maastricht încoace. Semnalez, numai, că această perioadă, în care UE şi-a construit temeliile, a fost o perioadă în care stînga europeană a fost în ascensiune. Nu ştiu dacă este o coincidenţă sau nu, dar e incontestabil că Uniunea este dominată de spirit etatist, de prea mult centralism, de prea multă birocraţie. Uniunea pare că nu mai ştie să se exprime altfel decît prin directive şi acquis, iar regulile care se emit zi de zi sînt, mai toate, restrictive şi nu permisive. Dar birocraţia nu produce locuri de muncă şi nici măcar nu sporeşte securitatea individului pe stradă. Uniunea trebuie să regăsească spiritul din vremea Pieţei Comune şi să adauge la el. În anii '90, elita bruxelleză s-a rupt de poporul european. Dificultăţile adoptării plebiscitare (acolo unde a fost cazul) ale Tratatului de la Maastricht ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă. Cu un 51% aproximat şi chinuit, obţinut după repetări şi campanii propagandistice, oficialii Uniunii s-au culcat pe urechea falsei victorii. Acum, Uniunea trebuie să facă drumul înapoi, spre cetăţeni. Atacurile teroriste din ultimele săptămîni sînt o excelentă ocazie. După ce am văzut şi eu grozăviile de la Londra, apoi carnagiul de la Sharm El-Sheikh - dezvoltări diabolice ale atentatelor zilnice din Irak - mi-am amintit de vorbele generalului Douglas MacArthur: there is no security on this earth, only opportunity. Atentatele de la Londra şi, în general, vigoarea terorismului islamic pot fi marea şansă de relansare a Uniunii Europene. Recrudescenţa terorismului şi întărirea grupărilor extremiste de tip Al-Qaeda (fapt confirmat recent chiar de şefii Pentagonului) impun Uniunii, mai clar ca niciodată în trecut, să treacă articularea unei politici comune de securitate de la stadiul de preocupare între altele, la stadiul de preocupare principală. Uniunea Europeană trebuie să devină, înainte de orice, un spaţiu comun de securitate, în interiorul căruia integrarea pieţelor, modelul regional de dezvoltare, promovarea democraţiei şi libertăţilor, adică întregul model european de civilizaţie, să continue să se manifeste. De altfel, Uniunea ştie acest lucru. În Strategia europeană de securitate, adoptată la finele lui 2003, se spune clar că securitatea este o precondiţie a dezvoltării. Cu alte cuvinte, întîi securitate şi apoi dezvoltare. Această abordare este încă discutată de teoreticieni: nu sînt puţini cei care cred că securitatea este un efect al dezvoltării, după cum sînt şi mai mulţi cei care cred că dezvoltarea şi securitatea se construiesc împreună, concomitent, pas cu pas. Uniunea Europeană, însă, a adoptat oficial punctul de vedere după care securitatea este o condiţie a dezvoltării. Pentru a nu arăta încă o dată că vorbele de pe hîrtiile cu antetul albastru spuzit de stele galbene sînt baliverne, Uniunea trebuie să treacă la acţiune. Teoretic, integrarea politicilor de securitate ale membrilor UE poate fi relativ uşor făcută. Experienţa NATO este extrem de utilă în acest sens. Însă, apropierea politicii de securitate de politica externă, o trăsătură evidentă a statului postmodern şi o realitate deja consacrată în ţările europene, complică lucrurile. O politică de securitate "la pachet" cu o politică externă împinge politica de securitate dinspre valorile clasice (patrie, neam, independenţă etc.) spre interese şi valori cu anvergură extranaţională (democraţie, drepturile fundamentale ale omului, justiţie etc.). În plus, vremurile sînt bizare: duşmanii şi duşmăniile, ca şi prietenii şi prieteniile, se construiesc şi se deconstruiesc de parcă ar fi ficţiuni ale unor scriitori postmoderni, ameninţările au o fenomenologie spectrală, dar sînt pe atît de mortale pe cît par de difuze, iar valorile nu se mai definesc în forma binoamelor, după cum m-a asigurat o nouă prietenă. Piesa de teatru pe care o jucăm se complică, necunoscutul se dezvoltă şi impredictibilul devine tot mai probabil. Cum se va descurca Europa unită în această realitate, rămîne de văzut şi de sperat.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Lunetistul Wali FOTO Ashleigh Stewart Twitter webp
Celebrul lunetist Wali revine în Ucraina. Principala sarcină a unității pe care o va comanda
Wali a mers în Ucraina, la începutul lunii martie pentru a sprijini armata Kievului, iar după aproape două luni și mai multe misiuni, lunetistul a ajuns acasă, la soția și fiul său. În prezent, celebrul lunetist s-a întors pe front cu o nouă sarcină.
Mustul e „vedeta toamnei” în piețe jpeg
Mustul, cea mai populară băutură a toamnei poate ucide. Când devine un pericol delicioasa licoare
Deși abundă în vitamine și este o băutură delicioasă, mustul este și foarte periculos. Dacă este lăsat la fermentat în spațiu închis, este interzis să intri în încăpere fără a o aerisi în prealabil.
Diniyar Bilyaletdinov FOTO Profimedia jpg
Fotbalist rus trimis pe frontul din Ucraina! Fost jucător al lui Everton, chemat sub arme: „Sper să fie o eroare”
Diniyar Bilyaletdinov, fost jucător la Everton, a fost citat să lupte în războiul din Ucraina. Putin a instaurat săptămâna trecută mobilizarea parțială, ceea ce îi va aduce 300.000 de soldați în plus.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.