Erasmus

Ana-Maria TOLBARU
Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Tinerii generaţiei Erasmus, la început timizi studenţi pe băncile unor universităţi europene, încep a-şi creşte rădăcini pe alte meleaguri. În Bruxelles, ei definesc o nouă naţionalitate, cea de tineri multilingvişti, multiculturali, care poartă în buzunare paşapoarte de „cetăţeni europeni“.  

Rute Carneiro a plecat din Portugalia acum zece ani, cu o bursă Erasmus de un an, pentru a studia biologie moleculară la Université libre de Bruxelles. „Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că eram într-o atmosferă internaţională, cunoşteam oameni din toată lumea şi mă simţeam nu doar portugheză, dar şi europeană.“ Rute s-a întors pentru un an în Lisabona, dar viaţa pe care o lăsase în urmă nu mai avea acelaşi gust. „Îmi părea plictisitor acasă, avusesem parte doar de un an internaţional şi simţeam că vreau mai mult.“ După opt ani, Rute spune: „Ce îmi place la Bruxelles este că poţi să-ţi alegi stilul de viaţă, nu trebuie să trăieşti ca un belgian sau ca un portughez, poţi să fii tu, poţi să fii mai multe lucruri în acelaşi timp, dacă vrei“. 

În fiecare an, din ce în ce mai mulţi studenţi urmează drumul – sau măcar începutul de drum al lui Rute. Programul Erasmus, înfiinţat în 1987, ca parte din viitoarea piaţă unică europeană, oferea, la început, 3000 de burse pe an – în 2004, numărul a crescut la 136.000. Acum, peste 200.000 de studenţi se bucură în fiecare an de medii de învăţămînt şi culturale diferite de cele de acasă. Cu fiecare nouă ţară care aderă la UE, un nou val de studenţi inundă băncile facultăţilor în căutare de specializare internaţională şi de un nou stil de viaţă. 

Noua generaţie 

Deşi trendul tinerilor care pleacă în străinate este în creştere, a-ţi face bagajele pentru a începe o viaţă nouă şi a te adapta unei noi culturi nu sînt fenomene deloc noi. În urmă cu douăzeci de ani, imigranţii depopulau sate întregi pentru a lucra în – pe atunci – faimoasa industrie minieră a Walloniei, porţiunea franceză a Belgiei. Şi-au clădit comunităţi, au construit biserici, au deschis magazine şi restaurante tradiţionale sau au continuat meseria pe care o învăţaseră acasă. Vînzătorii iranieni de covoare, patronii de restaurante greceşti, colecţionarii de artă italieni, bucătarii francezi, meşteşugarii africani, proprietarii caselor de amanet turceşti – toţi aceşti vorbitori de limbă franceză, limba care se cerea în perioada industrializării Belgiei – au fost, încet-încet, înlocuiţi de o nouă generaţie, un val de oameni tineri, vorbitori de engleză, dar şi franceză, spaniolă şi germană, un val care ar putea fi definit printr-un cuvînt atît de cunoscut tuturor – Erasmus. 

Însă în timp ce vechii expaţi ai Belgiei îşi beau ceaiul iranian şi citesc ziarele locale ale locurilor pe care cu zeci de ani în urmă le părăseau pentru a descoperi o nouă lume, mai prosperă, mai darnică şi care acum îşi plănuiesc pensionarea pe acele tărîmuri care încă le mai poartă rădăcinile, generaţia Erasmus se trezeşte dimineaţa devreme, îşi bea cafeaua în timp ce se conectează la toate site-urile de media socială, citeşte ziarele britanice, americane, franţuzeşti şi chiar germane, se îmbracă la costum şi porneşte grăbită spre instituţiile europene sau spre companiile de pe lîngă centrul UE al Bruxelles-ului, pentru a începe o nouă zi. La prînz, ea ia masa cu oameni din toată lumea, pe care şi-i alege nu în funcţie de naţionalitate, ci după preferinţele personale, după profesie sau personalitate. În astfel de grupuri, întrebarea „Tu de unde eşti?“ este urmată imediat de răspunsul „Am fost de cîteva ori acolo“ sau „Am mulţi colegi/prieteni de acolo“. 

Mediu internaţional, cerinţe pe măsură 

Ceea ce îi determină pe absolvenţi să-şi crească rădăcini pe un pămînt străin este, în general, job-ul. În Belgia, salariul minim pe economie este în jur de 1500 de euro pe lună. Cerinţele pentru tinerii expaţi sînt, însă, pe măsură. Locurile de muncă, mai ales cele din oraşe multinaţionale precum Bruxelles-ul, sînt rezervate celor care cunosc mai multe limbi străine, au trăit şi studiat în diferite ţări şi au acumulat experienţă internaţională. Noţiunea de cetăţean european reprezintă nu numai un sentiment pe care generaţia Erasmus îl trăieşte, ci şi o cerinţă obligatorie pentru multe dintre joburile contemporane. Zeci de asociaţii europene care reprezintă orice – de la producători de bere la agricultură, think tankuri, companii de lobbying, consultanţă, avocatură – plus corporaţii, instituţii europene şi mass-media, toate sînt în căutarea candidatului ideal, al persoanei fluente în mai multe limbi, cu experienţă de muncă vastă, preferabil epuizată în mai multe capitale de pe continent. Absolvenţii care au trecut printr-un program Erasmus au gustat din experienţa internaţională şi se simt mai pregătiţi pentru viitor. 

Cristina Cîndea, 24 de ani, a studiat Ceramică, prin programul Erasmus, la Academia de Arte Bergen din Norvegia: „Trebuia să încep viaţa pe cont propriu. Era confortabil să stau acasă, la părinţi, dar simţeam nevoia să cunosc noi culturi. Plus că orice meserie a devenit foarte competitivă, aveam nevoie de o experienţă în plus pentru a face faţă cerinţelor“, spune Cristina. 

Te mai întorci? 

Însă chiar şi cei mai ambiţioşi tineri se pot lovi de obstacole în drumul lor „european“. Dorul de casă, de familie poate fi covîrşitor şi îi poate întoarce pe mulţi din drum, astfel încît răspunsul la întrebarea „Te mai întorci?“ atîrnă greu pe buzele expaţilor. „Nu ştiu dacă voi rămîne de tot în Bruxelles, dar acum nu mai vreau neapărat să mă întorc în Lisabona – acum simt că nu mai am graniţe, că nu contează unde mă stabilesc“, spune Rute. Cursul firesc pentru un student Erasmus care se ciocneşte cu oameni din toată lumea este să-şi îmbogăţească şi mai mult cunoştinţele şi să adune cît mai multă experienţă – spune Alina Arnăut, 25 de ani, din Chişinău, fost student Erasmus al Universităţii Bologna din Italia. A te întoarce imediat în ţara natală – crede Alina – este un pas înapoi: „Să te întorci înapoi în Moldova şi să rămîi acolo ar însemna să dai înapoi, să te întorci din drum“. Natalie Oprea, tot din Chişinău, a studiat prin acelaşi program în Palermo, Italia şi în Bilboa – Spania. „Vreau să rămîn în Europa, vreau să o ajut să devină mai mare şi mai puternică“ spune Natalie.

Ana-Maria Tolbaru este redactor la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ce specificații contează cu adevărat în 2025 atunci când cumperi un smartphone jpg
Ce specificații contează cu adevărat în 2025 atunci când cumperi un smartphone?
În prezent, alegerea unui smartphone nou în 2025 poate fi o provocare, având în vedere multitudinea de opțiuni disponibile pe piață. Dacă te întrebi ce specificații contează cu adevărat atunci când achiziționezi un smartphone, ești pe punctul de a descoperi răspunsurile. Acest articol îți va oferi o
Primarul Vlad Oprea Facebook jpg
Primarul din Sinaia rămâne în arest preventiv. Vlad Oprea va fi reținut încă 30 de zile, la solicitarea DNA
Noua măsură este valabilă în perioada 20 iunie – 19 iulie. Hotărârea instanței nu este definitivă.
alfred Simonis FB jpg
Sosirea Regelui Carol I la inaugurarea Muzeului Antipa din 24 mai 1908 (foto: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”)
Peste trăsura lui Carol I se aruncau poezii!
Destinul lui Carol I pe meleagurile carpatine e marcat de manifestările de simpatie ale maselor populare. Nu orice manifestare de simpatie, ci manifestări de simpatie amintind de lumea lui Caragiale.
Rosseane Barr  foto   Profimedia jpg
Promisiunea făcută copilului pe care l-a dat spre adopție: „O să devin celebră și-o să te caut!”
Roseanne Barr, o comică americană, și-a dat fiica spre adopție, la 18 ani, dar i-a făcut o promisiune solemnă atunci. A respectat-o?
Starea de bine a pielii în perioada verii mp4 thumbnail png
Cum obținem starea de bine a pielii în perioada verii, detaliază Beatrice Prisecaru,therapist în starea de bine și frumusețe
Cum obținem starea de bine a pielii în perioada verii. Tratamente, îngrijire, pentru o piele vitalizată detaliate de Beatrice Prisecaru,therapist în starea de bine și frumusețe
drona tantar jpg
Noua dronă „țânțar“ a Chinei stârnește îngrijoarare
O dronă minusculă, de dimensiunea unei unghii, a fost prezentată zilele trecute de cercetători chinezi, atrăgând imediat atenția experților în securitate și tehnologie din întreaga lume.
image png
Cum reușește Dragoș Bucur să își țină boala sub control. Actorul a fost diagnosticat cu diabet cu mulți ani în urmă
Dragoș Bucur, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de televiziune românești, vorbește despre cum reușește să își țină diabetul sub control. Toate detaliile, în continuarea acestui articol.
Și pisicile vor plăti TVA mărit mp4 thumbnail png
Inițiative legislative pentru protejarea animalelor de companie, cu Adrian Alexandru Dragotă, Președinte "Felis România”
Totul despre cum protejăm animalelel de companie în contexte dificile, aflăm de la Adrian Alexandru Dragotă, Președinte "Felis România” vine la Interviurile Adevărul