Efectul Iohannis asupra buruienişului

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Cu fiecare atac terorist    jpeg

Ştiu că nimic nu e mai nesigur decît viitorul. Ştiu şi că au început deja mîrîielile eternilor nemulţumiţi. Totuşi, nu pot să nu comit astăzi un exerciţiu de optimism. Mai ales că văd semne bune. Da, alţii se întristează cînd văd lista oamenilor cu care se spune prin tîrg că va lucra Iohannis la Cotroceni. Nici pe mine nu mă înveseleşte, dar eu văd altceva cu mult mai important. Văd că lumea românească intră într-o nouă vîrstă. 

Cea mai bună dovadă că după 16 noiembrie a început o nouă epocă în România este că se întîmplă din ce în ce mai multe lucruri inexplicabile în termenii vechii rînduieli. Realitatea politică românească a ultimilor 25 de ani nu poate explica, de pildă, nici măcar rezultatul formidabil al votului din seara în care, prin voinţă generală, s-a încheiat un anumit trecut. În termenii politicii de pînă la data de 16 noiembrie 2014, rezultatul turului II al prezidenţialelor nu se poate explica. Acţiunile ştiute de partid, elanul ştiut al propagandei, farmecul de moment al candidatului, ca şi prezenţa sa de spirit, animarea urii împotriva adversarului, logica răului mai mic – nimic din toate acestea nu poate explica victoria lui Iohannis. Dovada cea mai bună este că nimeni nu a fost în stare să-l prevadă. Precizez că nu mă refer la faptul că Iohannis l-a învins pe Ponta – au existat, totuşi, oameni care au prevăzut sau, mai bine spus, au crezut în această victorie. Mă refer la dimensiunea ei. La scorul cu care Iohannis l-a învins pe Ponta. Cred că nu înţelegem ce trebuie din victoria lui Iohannis dacă o despărţim de dimensiunea ei.  Victoria lui Iohannis este un mic/mare miracol nu pentru că primarul neamţ avea şansa a doua şi l-a învins pe premierul trufaş şi atotstăpînitor, care avea prima şansă – aşa ceva s-a mai văzut. Uimitor este că l-a învins aşa cum l-a învins! Nimic din termenii politicii noastre nu poate explica trecerea, în două săptămîni, de la 40% –  30% pentru Ponta, la 54,5% – 45,5% pentru Iohannis. O victorie a lui Iohannis cu 60.000 sau 100.000 de voturi mai putea fi încă explicată de analişti, sociologi, politologi, profesori ori guralivi de talk-show, dar o victorie cu 1.100.000 de voturi nu are explicaţie detectabilă de radarul care ne-a asigurat vizibilitatea politicii de pînă acum. Chiar dacă mai existau oameni care credeau în victoria lui Iohannis (eu însumi, judecînd după regulile politicii la zi, nu mai credeam, deşi o doream cu toată puterea), nici măcar unul, cel mai idealist dintre toţi să fi fost, nu a putut crede că 10 procente în minus pot deveni 9 în plus, peste doar două săptămîni, sau, şi mai elocvent, că o distanţă de 1.000.000 de voturi pentru Ponta a devenit, în două săptămîni, o distanţă de 1.000.000 de voturi pentru Iohannis. Da, sigur că ştiu că diferenţa a fost generată de prezenţă, de cele 2 milioane de alegători care au venit în plus în turul II (9,7 milioane de alegători în turul I şi 11,7 milioane de alegători în turul II). Dar asta nu este explicaţia, acesta este însuşi fenomenul de explicat. Inutile ne sînt obişnuinţele şi inutil ne este instrumentarul de analiză politică, dezvoltat în ultimii 25 de ani de realitatea noastră politică! Totul este, bineînţeles, perfect explicabil în termenii noului timp, care acum se defineşte, după aşteptările electoratului. Cu un electorat precum cel care a venit (de unde, Doamne?) la urne în 16 noiembrie şi cu un preşedinte astfel ales de el, dar şi cu această DNA admirabilă, vă garantez că altfel va arăta politica românească în cîţiva ani de acum înainte.  

Pînă atunci, să contabilizăm noutăţile. Prima ar fi reacţia imediată a Parlamentului – atenţie! –, dominat de adversarii lui Iohannis: votul negativ pentru controversatul proiect al amnistiei şi votul pentru suprimarea imunităţii tuturor celor pentru care DNA ceruse, de multe săptămîni, acest lucru. Mai vedem un PSD tăcut, groggy încă după upercutul încasat în bărbie pe 16 noiembrie. Mai vedem un Traian Băsescu respectuos şi calm, care predă preşedinţia într-un stil care sper să devină standard în viitor. Mai vedem că Monica Macovei cîştigă teren ca om politic, dar şi că Elena Udrea pierde teren ca om politic. Şi în societate vedem schimbări importante. Cel mai uşor sesizabil este fenomenul „să-i scriem lui Iohannis“. Am putut vedea, în fiecare zi care a trecut din 16 noiembrie încoace, că zeci de oameni folosesc Internetul pentru a-i scrie lui Iohannis. O fac cumva demonstrativ, vînînd, poate, şi ceva notorietate, dar o fac toţi cu credinţa că rîndurile lor vor fi citite de destinatar. În general, expeditorii sînt mari anonimi. Am recoltat, pînă acum, vreo 20 de epistole din diaspora (fiecare scrisă, desigur, în numele întregii diaspore), în care semnatarul ţine să-i explice preşedintelui ales sensul real al votului acordat de el şi de toţi ceilalţi, dar şi să-i stabilească lista celor de făcut imediat, dar imediat, că altfel e de rău. Am remarcat că şi ţara e în plin elan „să-i scriem lui Iohannis“. S-a umplut netul de scrisori de la profesori (fiecare în numele tuturor profesorilor), de la medici (fiecare în numele tuturor medicilor), de la doctoranzi (fiecare în numele tuturor doctoranzilor), de la oameni de afaceri (fiecare în numele tuturor oamenilor de afaceri). Profitînd că sînt ceva mai vizibili, au scris scrisori pentru Iohannis şi jurnaliştii – unii dintre ei mercenari de convingere, în solda lui Sebastian Ghiţă. Toţi aceşti oameni îi stabilesc lui Iohannis o urgentă „to do list“, explicîndu-i că pierde imediat ce a cîştigat, de nu face întocmai. Dincolo de hazul său, acest fenomen are şi o dimensiune simbolică. Este un simptom clar că societatea simte un altfel de lider, simte că viitorul se deschide altfel decît prezentul, că orizonturile aduc alt aer. Aşa să fie! 

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.