Economia - alte glasuri, alte idei

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Economia   alte glasuri, alte idei jpeg

Criza economică pe care o traversăm este atît de severă cu România, şi pentru că economia noastră are defecţiuni structurale. Eram vulnerabili, iar creşterea economică a anilor anteriori crizei era, ştim azi, conjuncturală. Adevărul este că se produce puţin, se munceşte puţin, se antreprenoriază (iată, am inventat un cuvînt!) puţin. În pandant, se cheltuieşte mult, se risipeşte mult, se căpuşează mult. După 1990, pe tot parcursul tranziţiei de la economia socialistă centralizată şi planificată la acest capitalism cam mimat şi trucat, nu am putut identifica direcţii de dezvoltare şi nu am putut susţine proiecte ample, de durată. Construim puţin, mic şi prost, dărîmăm voluptuos şi energic. Cum de am ajuns aici?

Ar fi în spiritul intelectual al revistei noastre să ne precipităm, cu savoare eseistică, spre cauzele profunde, de mentalitate, de psihologie colectivă. Să sesizăm permanenţele unei anumite etici a muncii sau a unei anumite constituţii sufleteşti – să analizăm „Mioriţa“ şi „Legenda Meşterului Manole“, să-i evocăm pe cronicari sau pe Caragiale, să vorbim despre ortodoxia noastră sau despre sentimentul românesc al fiinţei, despre abisul valah sau despre lentoarea moldavă. Am putea vorbi inteligent, fermecător chiar, despre un anumit raport matriceal dintre individ şi stat, despre setul de idei tradiţionale la noi legate de bogăţie şi de bogaţi sau, mai adînc, despre un anumit raport între individul român şi propriul lui destin. Nu ne mai săturăm să scriem despre asta şi, sincer, habar nu am dacă persistenţa satisfăcută în tema precarităţii noastre funciare face bine sau rău. Nu ignor toate aceste cauze, dar nici nu vreau să le supraestimez. Aşadar, în plus faţă de toate acestea, cred că una dintre cauzele cele mai importante ale declinului nostru economic este incapacitatea profesională a economiştilor noştri de vază. Vedetele noastre economice, dimpreună cu întreaga categorie de oameni care au asumat conducerea treburilor ţării, într-un fel sau altul, au fost incapabile să spună ce e de făcut, cum se face şi care e calea pe care ar fi bine să o urmăm. Altfel, fiecare dintre ei este un excelent analist şi un critic foarte inteligent al oricărei guvernări. Da, ştiu, se spune că economiştii au fost inventaţi ca meteorologii – să pară oameni care au mai mereu dreptate. Şi se mai spune că economiştii sînt cu adevărat precişi: au putut prezice 9 din ultimele 5 recesiuni. Dar economiştii noştri – am eu impresia – nu au fost nici măcar atît de buni.

Nu vreau să dau nume. Dar oricine se gîndeşte la economiştii influenţi ai ultimelor două decenii are în vedere o pleiadă care a absolvit ASE-ul bucureştean într-un interval de zece ani, cuprins între jumătatea anilor ’60 şi jumătatea anilor ’70. Ei sînt oamenii care au condus economic România de la comunism la ceea ce e acum. Unii răutăcioşi ar zice că tot ei au condus economia României, şi în anii comunismului, dar asemenea răutăţi nu sînt deloc în spiritul textelor mele şi le voi respinge categoric. Unii dintre ei au devenit la rîndu-le oameni politici şi au putut, astfel, lua ei înşişi decizii majore. Alţii au fost aproape de liderii politici şi au influenţat enorm deciziile lor, trecînd de la o guvernare la alta ca „tehnocraţi“ sau ataşîndu-se unei grupări politice pe care au însoţit-o, şi la putere, şi în opoziţie. Vorba lui T. Sowell, prima lecţie a economiei este penuria: niciodată ceva nu va fi suficient pentru a-i satisface pe toţi cei care doresc acel ceva. Iar prima lecţie a politicii este că trebuie să ignori total prima lecţie a economiei. Doar că, am impresia, relaţia dintre economist şi politician nu a funcţionat aşa în România de după 1990. Şi economistul, şi politicianul au bîjbîit în căutarea drumului corect, iar ghidajele mari au venit, la nevoie, de la structuri internaţionale gen Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială sau Comisia Europeană, a căror autoritate este unanim recunoscută în România.

Adevărul este că politicienii neantrenaţi în economie nu-şi permit să ia decizii economice de capul lor, oricît de vanitoşi şi de înfumuraţi ar fi. Toate deciziile mari, strategice, în materie economică sînt luate de guverne care-i ascultă pe unii sau pe alţii dintre economişti. Ei sfătuiesc, cu influenţă reală şi autoritate profesională indiscutabilă, toate partidele care s-au perindat la guvernare: şi PNL, şi PDL, şi PSD, aşa cum au sfătuit şi PNŢCD, şi PDSR. Şi dacă întocmim o listă a celor mai influente personalităţi economice ale guvernărilor care s-au scurs pînă acum, vom vedea că sînt cam 10-15 oameni, absolvenţi de ASE în anii ’60-’70. Adică, oameni care au absolvit aceeaşi şcoală, cu aceiaşi profesori, cu aceleaşi idei şi care au citit în anii formării lor aceleaşi cărţi. Toate, fireşte, de economie socialistă. Atunci, de unde să ştie ei cum funcţionează o economie de piaţă? Economiştii importanţi ai României de după 1989 au învăţat economie de piaţă deodată cu noi, locuitorii uimiţi ai acestei ţări pe care o înţelegeam tot mai greu.

Mulţumită lui Dumnezeu, situaţia pare să se schimbe. Apare la orizont o nouă generaţie de economişti care preia prim-planul de la băieţii minune ai anilor ’70. În ei am mare încredere, pentru că au făcut altfel de şcoli şi sînt capabili să aducă în dezbaterea noastră economică puncte de vedere diferite, perspective mai multe şi soluţii diferite. Politica se va schimba şi ea, căci vom ieşi de sub tirania soluţiei unice. Cu cît mai repede, cu atît mai bine. Dar la noi totul se întîmplă încet, încet, exasperant de încet...

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Armata ucraineană continuă să elibereze localități: Rușii atacă cu rachete S-300
Armata ucraineană continuă să elibereze localități de pe frontul de est în pofida anexărilor efectuate de Moscova. În Zaporojie, armata rusă atacă cu rachete sol-aer S-300 cu rază lungă de acțiune.
Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Reportaj CNN din orașul ucrainean Lîman: „Rușii s-au urcat pe tancuri şi au plecat” VIDEO
Pustietatea fantomatică a străzilor oraşului ucrainean Lîman eliberat de trupele ucrainene după ce fusese ocupat de cele ruse contrastează cu importanţa sa strategică.
meteo  frig foto pixabay
Vremea se schimbă radical. Frig pătrunzător după temperaturile tropicale, unde se anunță lapoviță și ninsoare
După căldura tropicală, vremea se schimbă radical. Temperaturile încep să scadă, iar ploile se vor extinde în mare parte din ţară. La munte va fi foarte frig și vor cădea precipitații mixte.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia