După Angela Merkel

Publicat în Dilema Veche nr. 910 din 16 – 22 septembrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Dacă Angela Merkel ar anunța, brusc și surprinzător, că vrea încă un mandat, CDU ar avea mari șanse să cîștige alegerile. Aproape 60% din germani sînt mulțumiți sau foarte mulțumiți de prestația ei de cancelar federal. Acest scor e o performanță în sine: după 16 ani de guvernare, dintre care ultimul pe perioada pandemiei de COVID-19, Angela Merkel e la fel de populară ca la începutul carierei politice. Oricine va veni după ea preia o moștenire grea. În sensul responsabilității. Și al datoriei de consolida ceea ce Merkel a construit. La reunificare, Helmut Kohl a prevestit că în Germania se vor ivi, peste tot, „peisaje înfloritoare”. Angela Merkel a contribuit esențial la această transformare.

Atunci cînd se vorbește despre unitate sînt invocate șansa istorică a acestei înfăptuiri și efortul colosal depus de germani în slujba unității. Entuziasmul e general, mai ales că decalajele s-au estompat pînă la punctul de a deveni irelevante. Dacă în urmă cu zece ani încă persistau diferențe vizibile între Est și Vest (de infrastructură, nivel de trai, prestații sociale etc.), astăzi doar barometrele sociale și economice mai înregistrează diferențe. Fosta Germanie de Est e în plin elan – probabil că nici cei mai optimiști susținători ai programelor economice post-reunificare n-au crezut că reușita e atît de aproape. A contat, aici, emergența unei noi generații, care nu se mai vede ca o victimă a reunificării. Dar și – mai ales! – politica de accelerare a dezvoltării economice din noile landuri promovată de guvernul federal. Strategiile au fost ajustate constant, iar angajamentul statului a fost mereu redimensionat. Uneori, cu costuri politice importante, căci infrastructura și politicile sociale din landurile fostei RDG s-au finanțat din surplusul generat de mult mai performanta economie din Vest. Angela Merkel și-a asumat riscurile. Discursul ei despre solidaritate s-a impus, pînă la urmă. Astăzi, diferențele sînt ceva mai subtile și trec dincolo de (fostele) granițe. Recent, guvernul federal a înființat o comisie menită să reducă decalajele de dezvoltare dintre urban și rural. Dar chiar și acest decalaj e, în Germania, mult mai puțin pronunțat față de alte țări din Europa. Printre altele și datorită unei industrii cu întreprinderi familiale performante cu ramificații solide pe orizontală. Acest Mittelstand foarte dinamic e, probabil, rezultatul cel mai vizibil al politicilor economice din era Merkel. Iar creșterea economică susținută a fost, în cazul Germaniei, relativ echitabilă: societatea, în ansamblu, a putut beneficia de pe urma prosperității. Un liberalism economic bine temperat de ambițiile unui stat social.

De pildă acum, cînd, după 16 ani de prosperitate și o politică economică orientată spre competitivitate, creșterea economică începe să piardă din viteză. Partener în Marea Coaliție, SPD a reușit să imprime numeroase corecții sociale reformelor liberale. În contextul pandemiei de COVID-19, cancelara Merkel a „uitat” de dogma responsabilității & stabilității bugetare pentru a finanța un plan ambițios de redresare și pentru a facilita construcția unui plan european (Next Generation Europe). Asta i-a adus numeroase critici, inclusiv din interiorul propriului partid. Și în acest caz, ca în multe altele, Angela Merkel a căutat consensul, nu compromisul. Probabil că asta e rețeta longevității ei la vîrful politicii.

Însă consensul e uneori greu de atins. Presată de conjunctură și de partenerii de coaliție, Angela Merkel a promovat politici ambigue, ba chiar contradictorii, în unele domenii sensibile, cum ar fi, de pildă, energia. Cuvinte precum Kohleausstieg (abandonarea cărbunelui) sau Atomausstieg (abandonarea energiei atomice) au apărut în vocabularul politic german în ultimii zece ani și s-au transformat, treptat, în foi de parcurs cu termene clare de aplicare. Aceste decizii presupun investiții uriașe din partea statului (pentru a încuraja dezvoltarea surselor de energie renuvelabilă) și o restructurare a economiei (industria auto trece de la motorul cu combustie la motorul electric). Paradoxal, bilanțul e mai degrabă prost. Avem, pe de o parte, hotărîrea Curții Constituționale de la Karlsruhe, care condamnă guvernul federal că și-a fixat obiective de mediu prea puțin ambițioase și care îl obligă la adoptarea unor demersuri mai hotărîte; și avem, pe de altă parte, parteneriatul deloc onorabil cu Rusia lui Putin din cadrul proiectului Nord Stream 2, menit să asigure gaze pentru industria germană însetată de energie.   

Pandemia nu a destabilizat economia Germaniei, dar a generat o conștientizare a vulnerabilităților structurale. De pildă: în contextul luptei împotriva încălzirii globale, cît timp va mai putea conta economia germană pe sectoare industriale poluante, cum ar fi construcția de mașini? Și apoi: cît timp mai poate Germania să promoveze la nivel european reguli fiscale stricte cîtă vreme necesitatea investițiilor este tot mai mare și, mai ales, cîtă vreme mai peste tot, în Europa, decidenții politici preferă să se îndatoreze pentru a-și acoperi pierderile generate de criză? Sînt întrebări la care Merkel nu a dat un răspuns definitiv. Cel (sau cea) care îi va urma va trebui să găsească o rezolvare.

În fine, dacă integrarea refugiaților, începînd cu 2015, contribuie, măcar parțial, la încetinirea declinului demografic, așa-numita „politică de ospitalitate” promovată de Merkel a generat numeroase controverse, favorizînd ascensiunea partidului extremist de dreapta AfD, intrat în Bundestag în 2017. Acel „Wir schaffen das!” („Vom reuși!”) s-a transformat, din speranță, în promisiune îndeplinită. Emergența mișcării extremiste e partea mai întunecată a acestei moșteniri. Șansa Angelei Merkel – și a Germaniei, mai ales – e că AfD nu va putea pretinde, nici după aceste alegeri, să participe la guvernare. Sondajele arată că extrema dreaptă e în declin. Încă un semn că Germania o duce bine. Și că Angela Merkel  a avut dreptate cu acest consensualism vizionar pe care l-a căutat de fiecare dată.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.