Dr. Ponta se uită la Poarta Sărutului ca la poarta nouă

Publicat în Dilema Veche nr. 507 din 31 octombrie - 6 noiembrie 2013
Bun şi rău jpeg

Am mai scris aici despre ciudata preocupare a prim-ministrului pentru Brâncuşi. Fiinţă complet aculturală, dr. Victor Ponta se bagă în cele ale culturii cu impetuozitatea obraznică ştiută din politică. Nu-l poţi acuza, totuşi. Omul face ce ştie. Îi merge bine în politică manevrînd fără scrupule minciuna şi agresivitatea, e firesc să creadă că asta e reţeta succesului peste tot. Aşadar, dr. Ponta nu este de blamat – el se comportă ca un mamifer inteligent. A dibuit reţeta succesului şi o aplică. Chiar dacă nu e corect să-l învinuim pretinzîndu-i să fie altfel decît este, e foarte corect şi chiar util să încercăm să-l oprim. Mai ales cînd ignoranţa lui poate produce daune.

În trecutul meu text pe tema Brâncuşi – Ponta (ce alăturare suprarealistă!), scriam despre stupiditatea campaniei juridico-mediatice, declanşată de la cel mai înalt post al Guvernului, de a aduce rămăşiţele pămînteşti ale lui Brâncuşi de la Paris la Hobiţa. O tîmpenie imensă! Norocul nostru este că legea franceză nu se ia după capul zănaticului premier român şi nici judecătorii francezi nu sînt sensibili la măreaţa acţiune de eliberare a poporului român de sub tirania lui Băsescu. Din carul de promisiuni electorale mincinoase ale lui Ponta, asta este singura a cărei nerealizare mă face fericit. Acum, apare un nou scandal legat de Brâncuşi. Un om din domeniu condamnă vehement felul în care a fost, recent, reabilitată faimoasa Poartă a Sărutului. Institutul Naţional al Patrimoniului, dimpotrivă, susţine că tot ceea ce s-a făcut este foarte bine şi contestatarul are un interes personal în toată povestea – nu firma lui a obţinut contractul respectiv. Dr. Ponta, aflat la Tîrgu Jiu, se pronunţă, ia atitudine, se implică şi, abil, se dezimplică în acelaşi timp. Face, zice el, o comisie internaţională să verifice. „O plătesc eu!“, zice dr. Ponta. Pentru o clipă am crezut că, din dragoste de Brâncuşi, premierul a reuşit să-l convingă pe dl Ghiţă să susţină financiar operaţiunea de evaluare a lucrărilor. Ştiţi, umblă vorba că adeseori cînd dr. Ponta zice „plătesc eu“, plăteşte, de fapt, dl Ghiţă. Dar de data asta, nu a fost aşa. Mi s-a părut mie. De data asta, a fost altfel. Alteori, cînd dr. Ponta spune „plătesc eu“, plăteşte Guvernul. Adică noi toţi. Aşadar, o comisie. Internaţională. „Din Franţa“, zice dr. Ponta ca să dea gata pe cine o prinde pe-aproape. Din Franţa pentru că, probabil, Brâncuşi a devenit francez şi o bună parte a lucrărilor lui sînt în Franţa. Doar că cei mai buni experţi în Brâncuşi la această oră nu sînt neapărat din Franţa. Dacă dr. Ponta – mare iubitor de Brâncuşi, după cum vedem – ar fi avut minima curiozitate să urmărească ritmul apariţiilor editoriale dedicate favoritului său, ar fi văzut că, de decenii, cei mai preocupaţi de Brâncuşi sînt critici şi istorici de artă americani şi români. Nu dau aici nume, dar este, repet, de-ajuns să cauţi minimal şi să afli.

Dar nu chestia comisiei care se va uita pe banii noştri, plătiţi de dr. Ponta, la Poarta Sărutului să vadă dacă s-a îngîlbenit ori nu m-a provocat să scriu acest text. Ci o afirmaţie făcută de premier în context. Zice el: „Din păcate, alte opere ale lui Brâncuşi nu prea mai sînt prin ţară. Am încercat să fac o situaţie a operelor care mai sînt în ţară, eventual pentru a face o expoziţie specială: din păcate, cam tot ceea ce nu a fost pe pămînt, cum e Coloana, Poarta sau Masa, s-a retrocedat şi a plecat din ţară şi nu ştiu dacă judecătorii care au retrocedat aceste opere s-au gîndit cît de mult rău fac României. Un rău ireparabil, pentru că acum să alergăm noi la diverse licitaţii în lume, să recuperăm opera lui Brâncuşi, este destul de dificil, dacă nu cumva imposibil.“

Mai întîi, mă tulbură plăcut să aud că dr. Ponta se gîndea să facă o expoziţie Brâncuşi. Cum tipul e autoreferenţial pînă aproape de patologie, deducem că el a făcut o „situaţie a operelor care mai sînt în ţară“ ca să facă, tot el, o expoziţie Brâncuşi. Curator de expoziţie Brîncuşi, sincer, nu mi-l imaginam pe dr. Ponta şi nici măcar autorul unei cercetări cu privire la locurile în care se află operele marelui artist.

În al doilea rînd, dr. Ponta pune deliberat problema greşit şi manipulatoriu. Ca să iasă cumva din tirul întrebărilor despre ce face Institutul Patrimoniului la ansamblul de la Tîrgu Jiu, Ponta face o diversiune. Din reflex, nu pentru că întrebările ar fi fost cine ştie ce încuietoare. Cine îl ştie din politică nu se mai duce uşor după fentă. A vrut bietul om, patriot adevărat, să facă el o expoziţie Brâncuşi şi, cînd să caute lucrări prin ţară, ia de unde nu-i, că judecătorii au făcut rău României şi le-au retrocedat. Ce spuneţi de băiatul ăsta?

Complet ignorant cu privire la circulaţia prin lume a operelor de artă ale marilor maeştrii, Ponta crede că e normal ca opera fiecărui artist să şadă în ţara în care acesta s-a născut. Van Gogh trebuie să stea în Olanda, Picasso trebuie să stea în Spania şi Monet trebuie să stea în Franţa – aşa e lumea artei în capul doctorului. Lumea, însă, nu ştie de dr. Ponta. Majoritatea creaţiilor acestor genii nu sînt în ţările lor de origine, din simplul motiv că ei au devenit, prin arta lor, transnaţionali. Este şi cazul lui Brâncuşi. Singurul artist român, de altfel, care a atins acest nivel olimpian în lumea artelor. Ar trebui să fim fericiţi că Brîncuşi e al lumii. Adevărul brutal este că Brâncuşi va fi mereu acolo unde vor fi banii pentru el. Repet, nivelul său legendar, ilustrat perfect în preţul pe piaţă al creaţiilor sale, este cu mult peste ceea ce este şi poate să fie, cel puţin acum, România. Dacă ar dori să afle de ce nu prea sînt lucrări de Brâncuşi în România, sau, mai precis, în proprietatea statului român, dr. Ponta ar trebui să mai citească, să mai afle, să mai întrebe. Dar el nu are timp de aşa ceva. Aşa că ne revedem la următoarea diversiune Brâncuşi!

P.S. Nu am discutat aici aspectul strict legal al declaraţiei stupefiante făcute de zglobiul patriot din fruntea Guvernului. Judecătorii aplică legea şi recunosc dreptul de proprietate asupra unor opere de artă altor persoane decît celor cărora dr. Ponta ar putea să le spună ce să facă şi apoi să raporteze presei ceva cu „eu“. Atacurile premierului la sistemul judiciar sînt deja ştiute, la fel şi concepţia sa despre drept – cum că se aplică cu precauţiuni politice, inclusiv aceea de a atribui proprietatea asupra unei lucrări de artă pe criteriul naţionalităţii. Cine l-a ales să se bucure de el! 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

soldati rusi in ucraina FOTO ZDF
Mărturia unui rus care a scăpat din încercuirea ucrainenilor: Lunetiștii noștri aveau puști din 1939
Rușii sunt trimiși să lupte pe frontul din Ucraina fără să fie pregătiți militar, fără veste antiglonț, fără hrană și cu arme vechi, conform unui militar.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Volodimir Zelenski salută sprijinul Indiei pentru Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o discuție telefonică cu premierul indian Narendra Modi căruia i-a mulțumit pentru sprijinul acordat Ucrainei.
USS Gerald R  Ford (CVN 78) underway on 8 April 2017 jpg
SUA au lansat primul portavion din clasa Ford, cel mai mare și scump din lume VIDEO
USS Gerald R Ford, cel mai avansat portavion al SUA, a plecat luni în prima sa călătorie în Oceanul Atlantic, unde va efectua exerciții, având la bord un grup de luptă NATO.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.