Două tristeți și o așteptare

Publicat în Dilema Veche nr. 987 din 9 martie – 15 martie 2023
HCorches prel jpg

Profesor debutant fiind, am fost întîmpinat, în prima școală în care am predat, cum am mai spus, cred, cu deschidere. Am amintiri plăcute, dragi din Luna de Sus. Colectivul a fost prietenos, direcțiunea de asemenea, am primit sprijin, mi s-a acordat încredere, am fost considerat un coleg al lor, un egal al lor, am fost încurajat și mi s-a cultivat sentimentul valorii mele. N-am absolut nimic de reproșat acelor colegi, îi port în suflet cu drag și, dacă nu m-ar fi purtat ambiția, poate, aș fi putut îmbătrîni acolo profesor (deși nu eram titular și nu-mi mai amintesc dacă era post vacant).

Nu așa stau, însă, lucrurile peste tot. Și vorbesc, aici, despre o primă tristețe la care vreau să mă refer astăzi. Merg uneori în inspecții la profesori tineri, debutanți sau cu cîțiva ani de vechime doar, care îmi povestesc, după ce înțeleg că pot avea deschidere față de mine, că au trecut și uneori trec în continuare prin situații deloc plăcute în colectivele în care se află. Sînt supuși unui proces de hărțuire și de umilire mai mult sau mai puțin fățiș, întîmpină ostilitate și nu primesc sprijin deloc. Colega de catedră, aflată la apogeul carierei, în jurul a 40-50 de ani, o tratează, spre exemplu, pe tînăra debutantă ca pe o competitoare, apelînd, pentru a o intimida, la mijloace privative de sprijin și la jigniri. „Nu știi nimic!” „N-am timp să-ți explic!” Sau, intrînd în clasă în timpul orei tinerei profesoare: „Te rog să vii cu mine!” etc. 

Nu mi-este ușor să înțeleg aceste comportamente. Le pun pe seama unor frustrări care sînt alimentate de anxietăți și neîmpliniri personale și profesionale. Nu cred, însă, că acestea pot justifica astfel de abordări. Teama că tinerețea și energia celui tînăr vor eclipsa autoritatea pe care cel mai în vîrstă a căpătat-o? Dar de ce să nu fie invers, cel mai în vîrstă să se alimenteze de la energia celui tînăr, să asimileze de la el ceea ce poate aduce acesta în planul inovației didactice și informaționale? De ce nu se poate naște o colaborare reciproc avantajoasă? Teama în fața frumuseții unui tînăr sau a unei tinere care poate submina, poate fi un pericol, poate destabiliza relații (amoroase, da!) mai mult sau mai puțin oficiale dintre colegi de școală este, de asemenea, un subiect. Frumusețea sperie, frumusețea provoacă panică, frumusețea scoate la iveală, preventiv, ghearele și colții celui care se simte în pericol. Pericol care, dacă există astfel, există oricum și nu va putea fi, de fapt, înlăturat.

Aș vrea să dispară aceste rivalități grosolane, grobiene, deloc profitabile pentru ethos-ul unei școli, pentru calitatea colaborării cu scopul creșterii performanței, pentru, la urma urmei, elevii în slujba cărora, prin alegerea personală și prin fișa postului, se află fiecare dintre acești actori. Nu sînt idealist și sînt conștient că întotdeauna astfel de rivalități vor mai germina în contexte care le favorizează, dar mi-aș dori să fie cît mai puține, cît mai corect și cu tact gestionate de directori valoroși, care să nu fie manipulați, nici ei, de vreuna dintre părți. 

O altă tristețe. De data aceasta dinspre partea unor părinți. Unii care au un copil cu unele nevoi speciale. Cum se știe, în astfel de situații, de la CJRAE se poate oferi orientare școlară fie înspre o școală specială, fie înspre o școală de masă, cu recomandare de particularizare a demersurilor didactice, de profesor de sprijin sau chiar de însoțitor permanent (shadow, rol asumat fie de părinte, fie plătit de părinte). Cu excepția situațiilor în care se recomandă explicit învățămîntul special, pentru că este vorba despre dizabilități majore, sau de cazul în care părinții nu apelează la evaluarea CJRAE (caz în care, după începerea cursurilor, ceilalți părinți pot solicita această evaluare, pentru a asigura dreptul la educație al celorlalți copii din clasă), acești copii sînt orientați, așadar, înspre școlile de masă. Să luăm cazul unui copil care provine dintr-o familie cu posibilități, care a investit mult în dezvoltarea lui în anii preșcolari, care își permite să asigure și un shadowspecializat. Sau, la fel de bine, cazul unor părinți care nu-și permit nimic din toate astea. Cu ce se confruntă ei, adesea? Cu o ostilitate mai mult sau mai puțin fățișă a școlilor de circumscripție, care de regulă încearcă să îi convingă să ducă copilul altundeva. Desigur, albul și negrul nu funcționează ca indicatori în aceste situații. Uneori, integrarea lor în colectivele de masă este benefică, ducînd la evoluția acestor copii. Alteori, ei nu reușesc să facă față presiunii emoționale a contextelor și sînt la rîndul lor factori destabilizatori ai procesului educațional. Adesea nu este vorba despre copii care să nu facă față la nivel cognitiv, ei pot rezolva sarcinile de lucru, dar emoțional funcționează după un alt tempo decît colegii lor. Cazurile sînt particulare de fiecare dată. De regulă, clarificările vin doar după ce se încearcă, după ce se depune efort. Nu judec cu păcat, înțeleg și partea cealaltă, învățătorul care a mai trecut poate printr-o astfel de experiență epuizantă, direcțiunea care a mai trecut prin negocieri și tensiuni cu alți părinți nemulțumiți sau intoleranți etc. Dar ce tristețe poate să trăiască un părinte căruia o școală îi sugerează că e mai bine să încerce altundeva! 

La final, o așteptare și în egală măsură o speranță, exprimată pe scurt. Sîntem o nație cu destul de puțin respect și mai degrabă descoperit recent față de îngrijirea personală. Fapt care ne afectează și calitatea vieții. Sîntem mai degrabă microbiști, cu berea și popcorn-ul în fața televizorului, ca să exemplific, decît practicanți de sporturi. Și știți, cei ce mă citiți, că am făcut de mai multe ori serviciul susținerii importanței sportului (în școală, dar și în general). Experiența mea îmi arată foarte clar că profesorii, în marea lor majoritate, nu practică sporturi de întreținere. Mai nou există o prevedere legislativă (un amendament la Legea 34/2023) care permite angajatorilor să deconteze abonamentul la sălile de sport în valoare de pînă la 400 de euro/an. Un abonament la o sală de calitate nu costă mult mai mult de atît. Unde merg eu este cam 2.200 de lei/an, dacă plătesc suma integrală, nu lunar sau trimestrial. Este o facilitate excelentă, pe care toți angajatorii au posibilitatea să o pună la dispoziția angajaților, inclusiv a profesorilor, deci. Am auzit deja că unele școli o pun în practică. Bravo lor! Am auzit și că unele instituții școlare strîmbă din nas, pentru că nu ar fi fost bugetate aceste cheltuieli. Dar eu cred că dacă la unii se poate, se poate și la alții, mai ales că legea zice: DA! Și sper că cei interesați, profesorii, vor cere acest drept și că mulți dintre cei care nu făceau sport pînă acum vor fi motivați să înceapă să facă. Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.