Două tristeți și o așteptare

Publicat în Dilema Veche nr. 987 din 9 martie – 15 martie 2023
HCorches prel jpg

Profesor debutant fiind, am fost întîmpinat, în prima școală în care am predat, cum am mai spus, cred, cu deschidere. Am amintiri plăcute, dragi din Luna de Sus. Colectivul a fost prietenos, direcțiunea de asemenea, am primit sprijin, mi s-a acordat încredere, am fost considerat un coleg al lor, un egal al lor, am fost încurajat și mi s-a cultivat sentimentul valorii mele. N-am absolut nimic de reproșat acelor colegi, îi port în suflet cu drag și, dacă nu m-ar fi purtat ambiția, poate, aș fi putut îmbătrîni acolo profesor (deși nu eram titular și nu-mi mai amintesc dacă era post vacant).

Nu așa stau, însă, lucrurile peste tot. Și vorbesc, aici, despre o primă tristețe la care vreau să mă refer astăzi. Merg uneori în inspecții la profesori tineri, debutanți sau cu cîțiva ani de vechime doar, care îmi povestesc, după ce înțeleg că pot avea deschidere față de mine, că au trecut și uneori trec în continuare prin situații deloc plăcute în colectivele în care se află. Sînt supuși unui proces de hărțuire și de umilire mai mult sau mai puțin fățiș, întîmpină ostilitate și nu primesc sprijin deloc. Colega de catedră, aflată la apogeul carierei, în jurul a 40-50 de ani, o tratează, spre exemplu, pe tînăra debutantă ca pe o competitoare, apelînd, pentru a o intimida, la mijloace privative de sprijin și la jigniri. „Nu știi nimic!” „N-am timp să-ți explic!” Sau, intrînd în clasă în timpul orei tinerei profesoare: „Te rog să vii cu mine!” etc. 

Nu mi-este ușor să înțeleg aceste comportamente. Le pun pe seama unor frustrări care sînt alimentate de anxietăți și neîmpliniri personale și profesionale. Nu cred, însă, că acestea pot justifica astfel de abordări. Teama că tinerețea și energia celui tînăr vor eclipsa autoritatea pe care cel mai în vîrstă a căpătat-o? Dar de ce să nu fie invers, cel mai în vîrstă să se alimenteze de la energia celui tînăr, să asimileze de la el ceea ce poate aduce acesta în planul inovației didactice și informaționale? De ce nu se poate naște o colaborare reciproc avantajoasă? Teama în fața frumuseții unui tînăr sau a unei tinere care poate submina, poate fi un pericol, poate destabiliza relații (amoroase, da!) mai mult sau mai puțin oficiale dintre colegi de școală este, de asemenea, un subiect. Frumusețea sperie, frumusețea provoacă panică, frumusețea scoate la iveală, preventiv, ghearele și colții celui care se simte în pericol. Pericol care, dacă există astfel, există oricum și nu va putea fi, de fapt, înlăturat.

Aș vrea să dispară aceste rivalități grosolane, grobiene, deloc profitabile pentru ethos-ul unei școli, pentru calitatea colaborării cu scopul creșterii performanței, pentru, la urma urmei, elevii în slujba cărora, prin alegerea personală și prin fișa postului, se află fiecare dintre acești actori. Nu sînt idealist și sînt conștient că întotdeauna astfel de rivalități vor mai germina în contexte care le favorizează, dar mi-aș dori să fie cît mai puține, cît mai corect și cu tact gestionate de directori valoroși, care să nu fie manipulați, nici ei, de vreuna dintre părți. 

O altă tristețe. De data aceasta dinspre partea unor părinți. Unii care au un copil cu unele nevoi speciale. Cum se știe, în astfel de situații, de la CJRAE se poate oferi orientare școlară fie înspre o școală specială, fie înspre o școală de masă, cu recomandare de particularizare a demersurilor didactice, de profesor de sprijin sau chiar de însoțitor permanent (shadow, rol asumat fie de părinte, fie plătit de părinte). Cu excepția situațiilor în care se recomandă explicit învățămîntul special, pentru că este vorba despre dizabilități majore, sau de cazul în care părinții nu apelează la evaluarea CJRAE (caz în care, după începerea cursurilor, ceilalți părinți pot solicita această evaluare, pentru a asigura dreptul la educație al celorlalți copii din clasă), acești copii sînt orientați, așadar, înspre școlile de masă. Să luăm cazul unui copil care provine dintr-o familie cu posibilități, care a investit mult în dezvoltarea lui în anii preșcolari, care își permite să asigure și un shadowspecializat. Sau, la fel de bine, cazul unor părinți care nu-și permit nimic din toate astea. Cu ce se confruntă ei, adesea? Cu o ostilitate mai mult sau mai puțin fățișă a școlilor de circumscripție, care de regulă încearcă să îi convingă să ducă copilul altundeva. Desigur, albul și negrul nu funcționează ca indicatori în aceste situații. Uneori, integrarea lor în colectivele de masă este benefică, ducînd la evoluția acestor copii. Alteori, ei nu reușesc să facă față presiunii emoționale a contextelor și sînt la rîndul lor factori destabilizatori ai procesului educațional. Adesea nu este vorba despre copii care să nu facă față la nivel cognitiv, ei pot rezolva sarcinile de lucru, dar emoțional funcționează după un alt tempo decît colegii lor. Cazurile sînt particulare de fiecare dată. De regulă, clarificările vin doar după ce se încearcă, după ce se depune efort. Nu judec cu păcat, înțeleg și partea cealaltă, învățătorul care a mai trecut poate printr-o astfel de experiență epuizantă, direcțiunea care a mai trecut prin negocieri și tensiuni cu alți părinți nemulțumiți sau intoleranți etc. Dar ce tristețe poate să trăiască un părinte căruia o școală îi sugerează că e mai bine să încerce altundeva! 

La final, o așteptare și în egală măsură o speranță, exprimată pe scurt. Sîntem o nație cu destul de puțin respect și mai degrabă descoperit recent față de îngrijirea personală. Fapt care ne afectează și calitatea vieții. Sîntem mai degrabă microbiști, cu berea și popcorn-ul în fața televizorului, ca să exemplific, decît practicanți de sporturi. Și știți, cei ce mă citiți, că am făcut de mai multe ori serviciul susținerii importanței sportului (în școală, dar și în general). Experiența mea îmi arată foarte clar că profesorii, în marea lor majoritate, nu practică sporturi de întreținere. Mai nou există o prevedere legislativă (un amendament la Legea 34/2023) care permite angajatorilor să deconteze abonamentul la sălile de sport în valoare de pînă la 400 de euro/an. Un abonament la o sală de calitate nu costă mult mai mult de atît. Unde merg eu este cam 2.200 de lei/an, dacă plătesc suma integrală, nu lunar sau trimestrial. Este o facilitate excelentă, pe care toți angajatorii au posibilitatea să o pună la dispoziția angajaților, inclusiv a profesorilor, deci. Am auzit deja că unele școli o pun în practică. Bravo lor! Am auzit și că unele instituții școlare strîmbă din nas, pentru că nu ar fi fost bugetate aceste cheltuieli. Dar eu cred că dacă la unii se poate, se poate și la alții, mai ales că legea zice: DA! Și sper că cei interesați, profesorii, vor cere acest drept și că mulți dintre cei care nu făceau sport pînă acum vor fi motivați să înceapă să facă. Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.