Doamnele în politică (III)

Publicat în Dilema Veche nr. 369 din 10 - 16 martie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

De ce m-am g├«ndit la Bat┼čeba ┼či la Margaret Thatcher c├«nd am fost rugat s─â exprim ce cred despre prezen┼úa doamnelor ├«n politic─â? Am mai spus-o ÔÇô pentru c─â am aceast─â obi┼čnuin┼ú─â metodologic─â (o fi bun─â, o fi rea?) de a recurge la cazuistic─â de c├«te ori ├«ncerc s─â trag concluzii despre fenomene ample, complexe, imposibil de cuprins la prima vedere. ├Än particular, m─â str─âduiesc s─â g─âsesc acele cazuri care jaloneaz─â fenomenul, adic─â exemplele extreme. Apoi, dup─â ce am fixat limitele specifice ale fenomenului, ├«ncerc s─â clasez nenum─âratele nuan┼úe ┼či m─â aventurez spre concluzie. ├Än privin┼úa temei de azi, Bat┼čeba ┼či Thatcher mi se par a fi bornele fenomenului politic feminin. Bat┼čeba se implic─â matern, din pozi┼úia de so┼úie a regelui David. O decizie politic─â extrem de important─â a acestuia este determinat─â de Bat┼čeba: desemnarea fiului lor, Solomon, ca viitor rege. La polul cel─âlalt, Margaret Thatcher este un lider politic ├«n stare pur─â. Ea este ea ┼či doar ea, ca urmare a unei cariere politice tenace, construit─â de ea ├«ns─â┼či, de la un cap la altul. Deciziile politice pe care le-a luat, ca lider al opozi┼úiei la ├«nceput ┼či ca prim-ministru mai apoi, s├«nt ale ei, provin din setul ei de convingeri ferme ┼či au fost implementate ├«ntr-un stil de leadership, pe drept caracterizat ca fiind ÔÇ×de m├«n─â forteÔÇť. Bat┼čeba convinge, Thatcher ├«nvinge. Persuasiune cald─â ┼či confruntare c─âutat─â cu lum├«narea. Ei bine, ├«ntre Bat┼čeba ┼či Thatcher se afl─â absolut toate destinele politice feminine. Unele mai aproape de prima, altele mai aproape de a doua, multe parcurg├«nd nuan┼úe multiple ├«ntre una ┼či cealalt─â. De aici, a┼č trage o prim─â concluzie. Doamnele exist─â ├«n politic─â ├«n multe, foarte multe feluri. ┼×i de mult─â, foarte mult─â vreme. Nu s├«nt ├«n nici un caz reduse la o tipologie anume sau la o epoc─â anume. Sigur, conteaz─â vremurile ┼či moravurile, prejudec─â┼úile ┼či spiritul timpului, dup─â cum esen┼úiale s├«nt ┼či ├«nzestr─ârile personale precum inteligen┼úa, consecven┼úa, charisma, educa┼úia, capacitatea de a inspira ├«ncredere ┼či de a convinge. Dar nu s├«nt toate acestea determinante ┼či pentru cariera unui b─ârbat ├«n politic─â? 

Admi┼ú├«nd, a┼čadar, c─â prezen┼úa doamnelor ├«n politic─â este o realitate la fel de cuprinz─âtoare precum prezen┼úa domnilor, ├«ncerc r─âspunsul la o ├«ntrebare pe care abordarea c├«t de c├«t onest─â a unui asemenea subiect nu o poate evita: este necesar─â o lege care s─â stabileasc─â o cot─â obligatorie a prezen┼úei feminine ├«n Parlament? R─âspunsul meu: Nu cred. Nu mai enum─âr toate argumentele ├«mpotriva oric─ârei discrimin─âri, fie pozitive, fie negative, dar adaug altul. Exist─â un singur temei real al prezen┼úei ├«n Parlament: reprezentativitatea consfin┼úit─â prin vot. Orice parlamentar trebuie s─â reprezinte ceva: un grup de oameni, un teritoriu, un ora┼č sau o v├«lcea ÔÇô dac─â se poate locuit─â ÔÇô ori un anume interes, o anume ideologie, un set de idei sau de credin┼úe etc. Nu m─â poate nimeni convinge c─â func┼úia de reprezentare, ├«n general, poate fi mai bine ┼či mai eficient exercitat─â de un b─ârbat dec├«t de o femeie sau de o femeie dec├«t de un b─ârbat. Nu cred c─â exist─â cauz─â care s─â fie mai bine reprezentat─â de cineva, doar pentru c─â este femeie sau b─ârbat. Crede┼úi-m─â, chiar ┼či feminismul mi se pare cel pu┼úin la fel de conving─âtor c├«nd este pledat, de pild─â, de un Michael Scott Kimmel sau de un Matei C─âlinescu (la un pr├«nz, mi-a spus c─â este feminist ┼či a pledat teze fundamentale ale feminismului, cum rar am auzit) precum ├«l g─âsesc c├«nd este sus┼úinut de orice alt─â legendar─â promotoare. Cred cu t─ârie c─â, ├«n cadrul lumii civilizate (adic─â ├«n spa┼úiul euroatlantic actual), ├«n prea pu┼úine domenii diferen┼úa de gender mai induce o inegalitate, iar politica nu este unul dintre ele. Unul dintre pu┼úinele lucruri excelente pe care le-a adus cu sine democra┼úia postmodern─â este egalitatea ├«ntre femei ┼či b─ârba┼úi c├«nd e vorba despre politic─â. 

Numi┼úi-m─â sexist, macho sau anchilozat ├«n conservatorism, nu m─â pot ab┼úine s─â nu m─ârturisesc ce mi se ├«nt├«mpl─â ca b─ârbat c├«nd am un adversar politic feminin. ├Ämi aduc aminte de un episod din Posthomerica, poemul epic al lui Quintus din Smirna, ├«n care se poveste┼čte r─âzboiul troian. La un moment dat, imediat dup─â ce funeraliile lui Hector s-au ├«ncheiat, ├«n tab─âra troienilor a sosit faimoasa r─âzboinic─â Pentesilea, regina amazoanelor. S-a al─âturat asedia┼úilor ┼či a promis c─â, ├«n prima b─ât─âlie, ea ├«l va r─âpune pe Ahile. Pe c├«mpul de lupt─â a comis uimitoare fapte de vitejie, ucig├«ndu-i pe to┼úi r─âzboinicii care-i st─âteau ├«n cale ┼či a ajuns ├«n fa┼úa lui Ahile, cel mai bun r─âzboinic din armata lui Agamemnon. Cu Ahile, lupta e scurt─â. Peleianului ├«i este de ajuns o singur─â lovitur─â ca s─â str─âpung─â plato┼ča amazoanei. Apoi, o ucide imediat. Dar, c├«nd scoate coiful Pentesileiei, Ahile r─âm├«ne ├«mpietrit ┼či o uria┼č─â triste┼úe ├«l cople┼če┼čte. O vede c├«t era de frumoas─â, ├«┼či d─â seama c─â s-ar fi ├«ndr─âgostit de ea ┼či c─â mai bine o lua de so┼úie dec├«t s─â o ucid─â ├«n r─âzboi. ├Ämi place mult aceast─â poveste. De c├«te ori ├«nfrunt politice┼čte o doamn─â, m─â g├«ndesc c─â e posibil s─â p─â┼úesc ca Ahile, dac─â se ├«nt├«mpl─â s─â o ├«nving, c─âci chipul ei despov─ârat de coiful mutilant al r─âzboiului politic ar putea s─â-mi fure inima. Pe de alt─â parte, nici s─â m─â las ├«nvins nu pot. A┼ča c─â fac tot ce ├«mi st─â ├«n putere s─â remizez. Nu-i mai ├«n┼úelept a┼ča?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.