Doamnele în politică (2)

Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Plec├«nd de la Bat┼čeba, la cap─âtul cel─âlalt al istoriei, al lumii ┼či, mai ales, al fenomenologiei prezen┼úei doamnelor ├«n politic─â, se afl─â Margaret Thatcher. 

├Än februarie 1950, Margaret Thatcher nu ├«mplinise 25 de ani ┼či a candidat pentru un loc ├«n Camera Comunelor din partea conservatorilor britanici. A atacat un fief laburist. A atras aten┼úia presei, mai ales pentru c─â era prima femeie care candida ├«n acea circumscrip┼úie ┼či, totodat─â, era cel mai t├«n─âr candidat ├«n acel scrutin. A pierdut cu 6000 de voturi diferen┼ú─â. Anul urm─âtor a adus alegeri anticipate, ┼či Margaret Thatcher a candidat din nou, ├«n aceea┼či circumscrip┼úie. A pierdut iar─â┼či, dar acum cu 1000 de voturi diferen┼ú─â. Abia ├«n 1959, dup─â ce a cunoscut alte ├«nfr├«ngeri politice ├«n curse electorale sau ├«n interiorul partidului, a reu┼čit s─â ob┼úin─â un loc ├«n Parlamentul britanic. ├Än anii care au urmat, cu o tenacitate extraordinar─â, ┼či-a conturat un profil unic ├«n interiorul partidului.
Extrem de conservatoare c├«nd era vorba despre fiscalitate ┼či economie, ea a fost printre pu┼úinii conservatori care au votat, al─âturi de laburi┼čti, dezincriminarea homosexualit─â┼úii, legalizarea avortului ┼či interzicerea v├«n─âtorii iepurilor cu ogari. ├Än acela┼či timp, a votat pentru men┼úinerea pedepsei cu moartea ┼či ├«mpotriva unei proceduri mai rapide a divor┼úului. ├Än 1970 a devenit ministru al Educa┼úiei ├«n guvernul Heath. Pe atunci, politica britanic─â era extrem de pu┼úin civic─â, iar studen┼úii erau radicali de-a dreptul. Thatcher a ├«ncercat reforme dure ├«n sistem, dar reu┼čitele s├«nt discutabile, ├«n condi┼úiile ├«n care ├«ntregul guvern din care f─âcea parte dezam─âgea. Nu e de mirare c─â, ├«n toamna lui 1974, Partidul Conservator a ob┼úinut un rezultat dezastruos ├«n alegeri. Pe acest fond, Margaret Thatcher s-a lansat spre conducerea partidului. Alegerile ├«n interiorul partidului au avut loc ├«n februarie 1975 ┼či au fost de-a dreptul dramatice, fiind necesare dou─â tururi de scrutin. ├Än primul, Thatcher l-a ├«nvins pe liderul partidului, Edward Heath. ├Än al doilea, l-a ├«nvins pe William Whitelaw, candidatul sus┼úinut de Heath. A devenit, astfel, lider al Partidului Conservator. Era prima femeie din istorie care conducea un partid important ├«n ├«ntregul Occident ┼či prima femeie lider al opozi┼úiei din istoria multisecular─â a Parlamentului britanic. A preluat puterea ├«n partid, spun├«nd c─â militeaz─â pentru armonie tocmai acolo unde este dihonia mai mare ┼či, ca semn c─â vorbele-i s├«nt fapte, l-a numit drept adjunct al ei chiar pe Whitelaw. Totu┼či, ├«n timp, a dezvoltat un leadership de for┼ú─â, conflictual, neiert─âtor cu cei care i se opuneau ┼či dominator cu cei care o urmau. ├Än 1976, a ┼úinut un discurs extrem ├«mpotriva Uniunii Sovietice, iar presa ro┼čie de la Moscova a numit-o, ├«n replic─â, ÔÇ×the Iron LadyÔÇť. Thatcher este pur ┼či simplu ├«nc├«ntat─â de asta ┼či r─âsp├«nde┼čte imediat eticheta pus─â de inamicii ei ideologici. P├«n─â azi, multe alte doamne au fost denumite ÔÇ×the Iron LadyÔÇť ca urmare a felului de a se impune ca lideri politici, extinz├«nd lista chiar ┼či pentru personalit─â┼úi politice anterioare epocii Thatcher ÔÇô de la Golda Meir ┼či Indira Ghandi la Angela Merkel. Dar Margaret Thatcher a fost cea dint├«i ÔÇ×the Iron LadyÔÇť, ┼či a┼ča va r─âm├«ne. 

Din pozi┼úia de lider al partidului de opozi┼úie, Thatcher se consolideaz─â deopotriv─â ca personalitate politic─â, dar ┼či ca viitor prim-ministru. ├Än 1979 d─â atacul decisiv ┼či c├«┼čtig─â alegerile. Devine prim-ministru pe 4 mai 1979 ┼či nu va pleca din Downing Street nr. 10 dec├«t pe 28 noiembrie 1990. Adic─â, dup─â 11 ani ┼či 6 luni. Ca prim-ministru, Margaret Thatcher a schimbat pur ┼či simplu Marea Britanie. A condus cu m├«n─â forte cinci cabinete, a c├«┼čtigat alegeri dup─â alegeri ┼či, ├«n final, a p─âr─âsit puterea ca urmare a unui vot intern, de partid, ┼či nu ca urmare a unui vot popular. Culmea: votul intern care i-a adus demisia a fost c├«┼čtigat de ea, dar nu cu majoritatea cerut─â de cutumele tory, pentru a putea conduce pe mai departe cabinetul. A readus ├«n via┼úa britanicilor spiritul antreprenorial ┼či responsabilitatea individual─â pentru propriul destin, revigor├«nd economia pr─âbu┼čit─â sub povara unui sindicalism excesiv. A adus eficien┼ú─â administra┼úiei publice britanice, prin reforme uimitoare, a depolitizat ├«nv─â┼ú─âm├«ntul public britanic ┼či a reformat sistemul de s─ân─âtate. 

 ├Än 1990, respectul britanicilor pentru ea era at├«t de mare, ├«nc├«t sondajele ├«nregistrau o situa┼úie bizar─â. Politicile esen┼úiale ale guvernului Thatcher erau puternic contestate, dar ea, ca personaj politic, r─âm├«nea sus ├«n ├«ncredere ┼či sus┼úinere. Contribu┼úia lui Margaret Thatcher la istoria lumii este remarcabil─â. S-a a┼čezat al─âturi de Ronald Reagan ┼či de Papa Ioan Paul al II-lea, contribuind la c─âderea comunismului. A fost un om politic excep┼úional, principial ┼či dur ÔÇô un exemplar pur al acelei rase de politicieni, aproape disp─ârut─â ast─âzi, numit─â ÔÇ×politicieni de convingereÔÇť. Credea p├«n─â la cap─ât ├«n ce f─âcea ┼či f─âcea numai ceea ce credea c─â e bine, cu orice pre┼ú. 

Doamna Thatcher a condus cinci cabinete, ├«n care a rulat zeci de personalit─â┼úi politice. Guvernele ei, cu o singur─â excep┼úie, au fost compuse numai din b─ârba┼úi. Excep┼úia a fost prezen┼úa pasager─â, ├«ntre 1981 ┼či 1983, a baronesei Janet Young ├«n al doilea cabinet, ├«n pozi┼úii cu totul secundare. Prin urmare, Margaret Thatcher s-a specializat ├«n conducerea b─ârba┼úilor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.