Dl Ponta mizează pe efectele comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
Bun şi rău jpeg

S-a scris enorm, şi totuşi insuficient, despre propaganda comunistă, despre conţinutul ei, forţa ei, metodele ei, efectele ei. Zic „totuşi insuficient“ pentru că o vedem, sub ochii noştri, vie şi bine mersi în repertoriul unora care, altfel, se laudă că nu au nici o legătură cu comunismul pentru că sînt tineri şi erau prea fragezi cînd a căzut tirania. Sînt unii politicieni care îşi imaginează că marea şmecherie este să fii comunist înjurînd comunismul, sau să fii comunist făcîndu-i pe toţi să creadă că nu eşti. 

De pildă, mă uit la dl Ponta. Îl ascult, mai ales, în calitatea lui de lider politic al stîngii moderne româneşti, acceptat deja de o grămadă de oengişti şi intelectuali curaţi ai stîngii noastre. Cu o zi înainte să scriu eu aceste rînduri, dl Ponta tocmai spunea despre dl Iohannis că „ne consideră pe toţi nişte iobagi, aşa, pe moşia domniei sale, care trebuie să îndeplinim nişte ordine“ şi că „domnul Iohannis are o mentalitate de… aşa, cu românii în general, şi noi trebuie să îndeplinim dorinţele sale“. După cum spune singur dl Ponta în declaraţia la care mă refer, tema este reluată din campania electorală prezidenţială 2014. Las la o parte că dl Ponta a pierdut ruşinos acele alegeri tocmai datorită acestui gen de abordare – oamenii sînt singurele vieţuitoare care nu învaţă nimic din propriile greşeli. Aş vrea să vorbim puţin despre ceea ce crede, în sinea lui, liderul stîngii noastre moderne şi antibăsiste, cînd spune aşa ceva.

Dl Ponta face apel la o anumită istorie învăţată de noi toţi în şcolile comunismului, despre stăpînitorii străini care-i chinuiau, înfometau şi exploatau pe iobagii români. Iobăgia a fost un fenomen istoric cu puternică localizare ardeleană, cuvîntul „iobag“ venind direct din maghiarul

. Dl Ponta, cu alte cuvinte, exploatează ceva ce el crede că este o sensibilitate naţionalistă creată în generaţii de propaganda comunistă. Înainte de 1989, adică exact în vremea adolescenţei dlui Ponta, tema iobagului român demn care se revoltă împotriva grofului ticăloşit şi dispreţuitor era foarte prezentă în propagandă. Dl Ponta crede că acea propagandă a produs o sensibilitate pe care el, acum, în situaţia în care se află, încearcă să o manipuleze. Scopul este simplu: înfruntarea politică dintre domnia sa şi dl Iohannis trebuie citită de către cetăţenii României secolului XXI ca o reluare a luptei seculare a românului (dl Ponta) cu stăpînitorul străin (dl Iohannis). 

De altfel, dl Ponta nu e la primul gest public de acest gen. Cînd îi numea „fascişti“ pe intelectualii din jurul fostului ICR, cînd spunea că dl Băsescu e ca Hitler, sau cînd se afişa în costumaţii comuniste (Che Guevara, Mao etc.), dl Ponta miza pe acelaşi lucru: că propaganda comunistă a lăsat urme vii, ascunse în sufletele românilor. Sigur că toată lumea respinge comunismul, bla-bla-bla, dar dl Ponta crede că este isteţ cînd apelează la anumite „zone sensibile“ pe care le bănuieşte a fi rămas ascunse sub un val de conformism democrat-liberal cvasiunanim.

Manevra, însă, nu ţine. Mai întîi, rezultatul prezidenţialelor din 2014 a dovedit clar că discursul „românii iobagi vs stăpînitorii străini“ nu mai are audienţă. Mai ales că nu prea se potriveşte cu profilul fostului profesor de liceu Klaus Iohannis. În general simpatizat de români, dl Iohannis are partea lui de critici, fie de la stînga, fie de la dreapta. 

Dar nici măcar aceştia nu-l văd ca pe un stăpîn de iobagi. Dimpotrivă, cei care îi reproşează ceva deplîng mai degrabă lipsa lui de implicare, tăcerile lui, inacţiunea lui. În plus, dl Ponta însuşi nu prea este credibil cînd se pune în apărarea „iobagilor români“ striviţi de „lifta străină“. Şi nu mă refer aici la faptul că, aşa cum dl Iohannis e cam neamţ, dl Ponta e cam italo-albanez, ori la faptul că, după propriile mărturisiri, familia premierului s-a aşezat în România acum 100 de ani, ceea ce înseamnă că familia preşedintelui era deja la faţa locului cu vreo cîteva sute bune de ani înainte de venirea familiei premierului – toate astea nici nu contează, de fapt. Mă refer la faptul că dl Ponta este un politician cu probleme penale şi că practică diversiunea vinovată cu voluptate, ceea ce toată lumea ştie, deja. 

Pe de altă parte, apelul repetat la tezele comunismului naţionalist, vizibil şi în aparatul de propagandă care îl susţine pe premier (RTV, Antena 3 etc.), denotă nu doar încrederea că aceste teze produc, încă, atitudine politică, dar spune ceva important şi despre cei care se folosesc de ele. Aceştia, cu dl Ponta în frunte, cred că alegătorii sînt, mental, în continuare în comunism – ceea ce înseamnă că habar nu au ce s-a întîmplat, de fapt, cu ţara aceasta în ultimii douăzeci de ani. Sau, dimpotrivă, mărturisesc ei înşişi o sensibilitate pentru propaganda ceauşismului.  

Sever Voinescu este avocat şi publicist. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.