Distanţa socială

Publicat în Dilema Veche nr. 840 din 26 martie - 1 aprilie 2020
„Cu bule“ jpeg

Generalizările de uz curent se pot schimba radical de la o zi la alta. Pînă de curînd ştiam că trăim într-o societate modernă profund modificată de apariţia Internetului, scufundată în mediul online, în care oamenii nu mai comunicau direct, copiii nu mai doreau să iasă din casă, preferînd să stea toată ziua cu ochii în calculatoare, prinşi în jocuri online şi în nesfîrşite conversaţii inutile. Erau evocate semne clare de dependenţă: de la căutarea în telefon, pentru a vedea dacă afară plouă, în loc de privitul pe fereastră, la schimbul de mesaje electronice între două persoane stînd în aceeaşi casă, în camere alăturate, sau la scena tipică a unor tineri aşezaţi la aceeaşi masă, dar afundaţi în propriile schimburi de mesaje, butonînd fiecare pe telefonul său. Or, acum aflăm că lucrurile nu stau chiar aşa, că inşii pasămite atît de alienaţi de tehnologie ard de dorinţa de a ieşi din casă, de a-şi vedea rudele şi prietenii, de a merge la spectacole, la petreceri, în parcuri.

În acest context, în care un clişeu (tehnologia ne înstrăinează, ne îndepărtează pe unii de alţii) este înlocuit de altul (sîntem fiinţe superactive şi hipersociale, profund frustrate de statul acasă), şi-a făcut repede loc o nouă sintagmă: distanţa socială. Desigur, în vreme de epidemie, răspîndirea cuvintelor-cheie din sfera medicală este la fel de rapidă ca răspândirea virusurilor. De fapt, au intrat în circulaţie două sintagme înrudite – distanţa socială şi distanţarea socială – care traduc formulele din engleză – social distance, respectiv social distancing. Echivalentele acestora sînt termeni de actualitate în diverse limbi (în franceză distance sociale şi distanciation sociale, în italiană distanza sociale şi distanziamento sociale, în spaniolă distancia social şi distanciamiento social etc.); în unele cazuri, sînt concurente cu alte formule, mai explicite. În română, cele două sintagme au intrat imediat în uzul larg, fiind folosite de oficialităţi, de mass-media şi de cei care retransmit şi comentează mesajele crizei; uneori, punerea între ghilimele marchează o oarecare rezervă: „încerc să păstrez distanţa socială“ (mediafax.ro);  „Gigi Becali a învățat să păstreze «distanța social㻓 (cancan.ro); „la biserica Sfîntul Dumitru din Capitală slujbele se desfășoară în curtea bisericii, iar creștinii păstrează distanța socială“ (stiri.md). Distanţa socială se asociază cu un număr limitat de verbe (în primul rînd cu a păstra), în vreme ce distanţarea socială transmite mai clar mesajul activ şi are mai mare autonomie: „distanţarea socială necesară pentru a preveni extinderea pandemiei“ (evz.ro); „autorităţile şi specialiştii recomandă distanţarea socială“ (romanialibera.ro). Cele două formule provin din limbajul ştiinţific – din sociologie, psihologie, epidemiologie –, de unde au migrat prin forţa împrejurărilor în uzul general. Ambele au un anumit grad de polisemie, provenit în parte chiar din diversele discipline cărora le aparţin. În română, contextul de apariţie le-a făcut foarte repede înţelese; rupte din context, ar fi rămas destul de ambigue. Riscul de neînţelegere ar putea proveni din sensurile adjectivului social, care se asociază mai curînd cu noţiunea globală de societate sau evocă (pentru cei mai în vîrstă) noţiunea claselor sociale. Nu întîmplător, pentru social network se ezită în română între traducerea reţea de socializare şi reţea socială. Pentru a exprima conţinutul noţiunii într-un limbaj mai puţin specializat (fără a trimite la un model sociologic în care distanţa socială diferă de cea intimă, de cea personală şi de cea oficială), probabil că ar fi sunat destul de bine o formulare ca distanţa dintre persoane. Numai că în vremuri de criză chiar nu mai contează subtilităţile conotaţiilor lingvistice, sînt mult mai importante scurtimea şi internaţionalizarea formulelor.

Oricum, chiar dacă ştim că se vorbeşte despre distanţa socială din punct de vedere proxemic (ca distanţă fizică, în spaţiu), există riscul de a ne închipui, printr-o temporară alunecare de sens, că apelurile evocă alte tipuri de distanţă socială, presupunând caste, ierarhii, reguli protocolare – sau, pur şi simplu, refuzul comunicării. Posibilele alunecări de sens sînt anticipate şi în cazul formulei distanţare socială: „Distanțarea socială nu trebuie să însemne indiferență socială“ (Bogdan Glăvan, republica.ro).

Din sintagmele în cauză derivă şi o nouă utilizare – cu adverbul social – a verbului presupus de numele de acţiune distanţare: „mă distanțez social“  (interviu, libertatea.ro); „chiar dacă ne distanţăm social, în perioada următoare şedinţele se vor desfăşura în mediul online!“ (psihologoradea.ro). Formula distanţare socială stă deja la baza unor parafrazări: un articol recent are titlul „Pe lîngă distanțarea socială asistăm și la distanțarea națională“ (Florin Negruţiu, digi24.ro).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.