Din vechi carnete, păstrez eșecuri

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

- pe vremea aceea, poezia era preocuparea mea cea mai important─â -

ÔŚĆ Ana Ahmatova, abia trecut─â de 70 de ani, lui Iosif Brodski, abia trecut de 20 de ani: ÔÇ×Noi doi s├«ntem singurii care ┼čtim absolut toate rimele din limba rus─âÔÇť. Cam a┼ča se intr─â ├«n poezie pe u┼ča din fa┼ú─â. 

ÔŚĆ ├Äl ascult pe Matei C─âlinescu vorbind despre intraductibilitatea lui Eminescu. Ironizeaz─â pu┼úin tema, ironiz├«nd direct acel na┼úionalism t├«mp care proclam─â cu ┼ú├«fn─â fatalist─â imposibilitatea lor, acolo de a ├«n┼úelege ce valoare divin─â avem noi, aici. Totu┼či, teza intraductibilit─â┼úii poeziei este un truism care ┼úine, deja, de vulgata literaturii. ┼×tie oricine: traducerile poeziilor deterioreaz─â ┼úesutul lor intim, perceptibil doar celor care au acces direct la intimitatea, temperatura, gustul ┼či mirosul limbii ├«n care a scris poetul. Dar, nu m─â pot opri s─â constat c─â exist─â cel pu┼úin o consecin┼ú─â fericit─â a barierei idiomatice pe care pare c─â o ridic─â, parc─â ├«n ap─ârare, orice g├«nd poetic: trebuie s─â-i credem pe cuv├«nt pe nativii fiec─ârei limbi c├«nd ne spun c─â un poet ÔÇ×de-al lorÔÇť e cu adev─ârat mare. Nu vorbesc, de pild─â, nici rus─â, nici german─â, nici chinez─â. Citesc poe┼úii mari ai acestor limbi ├«n traducere. ├Ämi plac, dar mi-e greu s─â simt acel sunet interior unic pe care ├«l poart─â ├«n sine o oper─â poetic─â cople┼čitoare ori un vers, un singur vers, genial. Nu se poate auzi marca marelui poet, ├«n traducere. Versul marelui poet este intrinsec limbii ├«n care scrie, ├«ntr-o asemenea m─âsur─â ├«nc├«t echilibrul s─âu alchimic impresioneaz─â pe loc pe cunosc─âtorul limbii sale, dar nu poate fi niciodat─â redat pe de-a-ntregul ├«n alt─â limb─â. Sincer, nu pricep care este pic─âtura de divin la Pu┼čkin sau la Schiller sau la Li Bai. Totu┼či, ei s├«nt dintre cei mai mari. ├Än limbile lor, ei s├«nt ce este Eminescu pentru noi. B─ânuiesc c─â Eminescu, tradus ├«n rus─â, german─â sau chinez─â, nu spune acelor cititori mai mult dec├«t ├«mi spun mie ace┼čti poe┼úi ÔÇô adic─â nu prea mult. De aceea, nu avem alt─â solu┼úie dec├«t s─â avem ├«ncredere unii ├«n ceilal┼úi. Noi, s─â avem ├«ncredere ├«n ce spun ru┼čii despre Pu┼čkin, nem┼úii despre Schiller sau chinezii despre Li Bai. ┼×i ei, s─â aib─â ├«ncredere ├«n ce spunem noi despre Eminescu. Aceast─â ├«ncredere reciproc─â, menit─â s─â ├«nving─â Babelul ├«nsu┼či, ├«mi place enorm. Ea este cea mai mare victorie a poeziei. 

ÔŚĆ Nu-mi pot ierta lipsa talentului poetic. Nu g─âsesc nici o explica┼úie plauzibil─â faptului c─â nu pot scrie poezii. Prin urmare, incapacitatea mea de a fi poet este de neiertat. 

ÔŚĆ ├Äntreab─â-m─â care s├«nt poe┼úii pe care i-a┼č lua cu mine pe o insul─â pustie. ┼×tii ├«ntrebarea asta ÔÇô unul sau trei sau cinci sau zece sau cincizeci sau o sut─â de poe┼úi pe care i-a┼č lua cu mine pe o insul─â pustie. Nu mai mul┼úi, nu mai pu┼úini. Hai, ├«ntreab─â-m─â, dac─â vrei s─â-┼úi ├«ntorc spatele cu dispre┼ú. 

ÔŚĆ Asear─â, c├«nd a ├«nceput frigul, am vrut s─â scriu o poezie, drag─â maestre. Am alungat toate din odaie, m-am a┼čezat la mas─â, m-am ├«nvelit ├«n l├«n─â, am l─âsat o lamp─â aprins─â, am aprins o ┼úigar─â ┼či am turnat votc─â. Apoi, am a┼čteptat s─â v─âd ce se ├«nt├«mpl─â. Ce┼úuriÔÇŽ Spre diminea┼ú─â, cu ochii grei de somn, am deschis cartea ┼či am copiat, for┼ú├«nd cea mai frumoas─â caligrafie de care eram ├«n stare, o poezie care ├«mi pl─âcea, pe atunci, foarte mult. Cred c─â era Nichita St─ânescu. Sau, poate, nu. Poate era Dimov: ÔÇ×Treceau orele, treceau norii, treceau mamelucii, / Iar eu am visat azi-noapte c─â mi-am pierdut papucii... / De┼či ┼čtiam ├«nc─â din lene┼ča tinere┼úe / C─â nara┼úiunea, ironia, imaginile glume┼úe / N-au ce c─âuta ├«n caden┼úe: / C─â poezia ┼úine de esen┼úe. / Eu ├«ns─â, elev fiind, ca to┼úi n─âucii, / ├Ämi pierdusem ÔÇô pe coridoare ori ├«n s─âli ÔÇô papucii / ┼×i-i c─âutam, de┼či era ora de fizic─â, / De┼či acuzat eram c─â nu m─â dedau la metafizic─â, / De c─âtre ceilal┼úi versificatori din urbe, / Ci c─â tot umblam prin scaie┼úi, grohoti┼čuri ┼či turbe.ÔÇť 

ÔŚĆ Pe la 20 de ani am fost sigur c─â nu pot scrie poezii pentru c─â am o dificultate real─â de a asimila cu intens─â regularitate cantit─â┼úi de alcool. M─â ├«mb─ât foarte repede ┼či apoi, imediat ┼či prelungit ├«ntr-o iner┼úie gre┼úoas─â, m─â simt r─âu. Groaznic. ├Ämi crap─â capul, stomacul mi se r─âsuce┼čte ├«n mici spasme de vom─â, nu mai pot ridica ochii, frisonez rece. Eram ÔÇô ┼či ├«n bun─â m─âsur─â mai s├«nt ÔÇô victima cli┼čeului romantic care spune c─â poe┼úii cei adev─âra┼úi s├«nt excesivi ┼či incurabili ├«n privin┼úa alcoolului, c─â au sufletul zv├«rcolit ┼či imagina┼úia aprins─â de un soi de damna┼úiune incendiatoare de care nu pot sc─âpa, care ├«i mistuie, ├«n cele din urm─â. Ard jalnic, de vii, ca Nessus, ori ca Hercul, ├«nveninat de haina-i. ├Än fine, e un foc care nu poate fi stins cu toate apele m─ârii, e un vis care mistuie. Din c├«te mi se p─ârea, toate astea s├«nt, ├«n cele din urm─â, date biologice. Poate chiar genetice. Ca ni┼čte aptitudini. C├«nd am ├«n┼úeles definitiv c─â nu le posed, am ├«n┼úeles definitiv c─â nu pot scrie poezie. Punct.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.