Din nou despre „mișto”

Publicat în Dilema Veche nr. 900 din 8 – 14 iulie 2021
„Cu bule“ jpeg

Cuvîntul mișto e un exemplu de împrumut din limba romani intrat în limbajul colocvial, unde a căpătat o mare răspîndire și a dovedit o productivitate remarcabilă: și-a sporit valențele gramaticale (căpătînd, pe lîngă valoarea de adverb, pe cea de adjectiv invariabil), a produs derivate (miștoacă, miștocuț, miștocar, a miștocări, miștocăreală, miștocăresc, miștocărește), a intrat în componența unor expresii, dezvoltînd astfel sensuri noi, preluate de derivate (a lua la mișto, a face mișto de cineva). Cuvîntul a devenit emblematic  pentru argoul românesc, apărînd chiar în titlul unei cărți consacrate acestuia (Theodor Granser, Miștocăreasca, 1992).

Dicționarele noastre înregistrează cuvîntul mișto destul de tîrziu și îi atribuie prime atestări de abia din anii ’30 ai secolului al XX-lea. În Dicționarul limbii române (marele dicționar academic), Litera M, 1965, mișto apare ca atestat în 1934, în articolul lui Alexandru Graur, Les mots tsiganes en roumain, din Bulletin Linguistique, și în 1935, într-un articol al lui Iorgu Iordan din Buletinul Institutului Philippide. De fapt, urmărind numeroasele exemple pe care Al. Graur le dădea în articolul său, putem ajunge la ziare și reviste din anii 1905-1907, între care unele erau cotidiene de largă circulație – Adevărul, Dimineața –, altele – reviste umoristice mai mult sau mai puțin efemere: Veselia, Pardon.

În momentul de față, digitalizarea unor reviste și cărți ne permite să urmărim mai ușor pătrunderea în scris a unor cuvinte – și să facem presupuneri mai întemeiate despre circulația lor orală în secolele trecute. Materialele de care dispunem deocamdată par să arate că mișto a intrat în circulația scrisă mai ales prin intermediul revistelor umoristice. Acestea recurgeau, în epocă, la reproducerea unor cuvinte și expresii din limba romani, ceea ce dovedea, de altfel, o anumită familiaritate a cititorilor cu acestea. De cele mai multe ori, reproducerea în scop comic a „țigănismelor” nu era foarte riguroasă, ci conținea transpuneri aproximative, „după ureche”. În Ciulinul, de exemplu, în numărul din 11 decembrie 1883, sub titlul Fantesie du jour, apărea un scurt dialog: „– Sote mai cares bre? – Mișto” (Ce mai faci, bre? – Bine); decenii mai tîrziu, în Calicul din 15 ianuarie 1924, în vorbele unuia dintre personajele dialogului comic Râpa și Onea se găsește construcția „eu socărăs mișto”; cuvîntul e reluat și în episoade ulterioare ale dialogului: „Dabule Râpeo, ai auzit noutatea? Mișto, Oneo, care? (...) Haorde mara mișto, Râpeo” (Calicul, nr. 21-24, 1927). Prezența formei mișto este adesea asociată cu alte particularități atribuite prototipic vorbirii romilor, de exemplu cu aspirația vocalelor inițiale: „halte halea mișto naționale” (Furnica 1906, nr. 82).

 Pe la 1900, mișto era deja integrat limbii române ca adverb și adjectiv. Contextele nu au legătură cu lumea interlopă, ci mai ales cu mahalaua bucureșteană. În volumul lui G. Ranetti, De inimă albastră. Dom’ Paladu (prima ediție 1899, a doua 1928), mișto apare în titlul Un ce mișto! al unei poezii umoristice, atribuite personajului ironizat: „Ti! Ce extra e natura / La șușeaua Kiseleff. / Te crucești, parol caști gura / Și îți vine gust de chef”). În același volum, cuvîntul reapare într-o parodie la Mai am un singur dor („E mai mișto să mori / Când burta nu ți-e goală”). În revista Furnica, la care Ranetti era coeditor și autor de articole sub pseudonim, cuvîntul e folosit destul de des, provocînd contraste stilistice. Cuvîntul provoacă surprize, de exemplu, cînd e introdus în stilul poetic neologistic și simbolist, într-un text unde ajunge să rimeze cu rococo  – „Oh, mistica, oculta, bizara pălărie / A fost și ea odată, a fost poate mișto / Dar azi nu se cunoaște decât că-i cenușie. / Încolo-i o ciupercă în stilul rococo” (30 ianuarie 1905) –, dar și în contrast cu tonalitățile de baladă – „La Parc la Oteteleșanu / Mânca nea Ghiță mitocanu, / Privind pe scenă mândrul cor / De sacerdoți, soldați, popor / Plus un tacâm de mișto fete” (nr. 103, 1906) – sau cu mesajele publicitare: „Conduce astăzi băcănia / Cea mai mișto din România” (10 decembrie 1909).

Exemplele par să arate că mișto nu provine direct din nucleul dur al argoului interlop, din argoul înțeles ca limbaj secret, ci a fost de la început preluat în ceea ce putem numi „argoul modern”, în registrul citadin care încalcă voit normele limbii standard, recurgînd la elemente subversive, neconvenționale, cu efecte umoristice.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Barbat arestat - catuse FOTO Shutterstock
Urmărit internațional, prins în România. Bărbatul este acuzat că a comandat un omor în Germania
Un bărbat cu dublă cetăţenie rusă-germană, dat în urmărire internațională după ce a comandat un omor în Germania, a fost prins de autoritățile române la București.
gradinarit  jpg
Scapă de păduchii de pe plante cu o soluție simplă din bicarbonat de sodiu. Iată cum să procedezi!
Bicarbonatul de sodiu este unul dintre cele mai utile și mai versatile produse din bucătăria voastră. El poate fi folosit aproape la orice, de la curățenie, gătit și chiar și pentru a proteja plantele de dăunători!
carmen harra 5 jpg
Carmen Harra, sfat pentru români: „Este începutul unui război”
Clarvăzătoarea Carmen Harra lansează un avertisment dur și o previziune sumbră pentru românii aflați în Statele Unite ale Americii.
jandarmerie masina jpg
Jandarmi sancționați disciplinar pentru glume cu tentă sexuală făcute cu femeile reținute la Marșul Pride: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?”
Din spusele tinerelor, jandarmii au avut un comportament inadecvat și au făcut mai multe glume cu tentă sexuală față de ele: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?”, glumeau între ei.
Sharoma de vita  Sursa foto shutterstock 2250636245 jpg
Poftă de shaorma de vită? Noi avem reţeta!
Când ai poftă de o shaorma, o poţi pregăti exact aşa cum îţi place în propria bucătărie. Aici găseşti reţeta care să te ghideze!
Plaja in Grecia FOTO Shutterstock jpg
Cât trebuie să scoți din buzunar pentru o umbrelă și două șezlonguri, în Thassos: „S-a românizat treaba”
Grecia rămâne una dintre destinațiile favorite ale românilor, iar insula Thassos atrage în fiecare vară tot mai mulți turiști din România.
admiterea 2025 la universitatea romano americana apte faculta i locuri fara taxa platforma digitala inovatoare i oportunita i interna ionale png
Admiterea 2025 la Universitatea Româno-Americană: șapte facultăți, locuri fără taxă, platformă digitală inovatoare și oportunități internaționale
Sesiunea de admitere pentru anul universitar 2025–2026 este deschisă la Universitatea Româno-Americană. Viitorii studenți se pot înscrie online până pe 24 iulie 2025 sau fizic, în campus, până pe 25 iulie 2025.
ruse gabriela gettyimages 989900112 jpeg
image png
Îl recunoști? Acum e un cunoscut actor și prezentator tv. În trecut a fost constructor: „Eu în două cămăși am făcut tot liceul”
Astăzi este unul dintre cei mai îndrăgiți actori și prezentatori de televiziune din România. Îl vedem mereu cu zâmbetul pe buze, plin de energie și umor. Dar puțini știu că drumul lui Pavel Bartoș până la notorietate a fost presărat cu sacrificii, muncă fizică istovitoare și nopți nedormite.