Dilema think-tank-urilor

Yoichi FUNABASHI
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie ÔÇô 6 februarie 2019
Dilema think tank urilor jpeg

Institutul Brookings din Washing-ton, DC ÔÇô probabil, cel mai prestigios think-tank din lume ÔÇô este subiectul unei investiga╚Ťii atente, dup─â ce a primit ca dona╚Ťii sume cu ╚Öase cifre, din partea gigantului de telecomunica╚Ťii Huawei, fapt considerat de mul╚Ťi o amenin╚Ťare de securitate. ╚śi, dup─â asasinarea barbar─â a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi din octombrie anul trecut, multe think-tank-uri cu sediul ├«n Washington au fost somate s─â nu mai accepte dona╚Ťii din partea Arabiei Saudite.

Aceste controverse recente au dat na╚Ötere unei relat─âri potrivit c─âreia think-tank-urile din Washington se confrunt─â cu o criz─â de finan╚Ťare. De fapt, think-tank-urile tradi╚Ťionale se confrunt─â cu trei probleme majore, care le pun ├«ntr-o situa╚Ťie deosebit de dificil─â. Nu numai c─â trebuie s─â fac─â fa╚Ť─â unei concuren╚Ťe ├«n cre╚Ötere din partea unor think-tank-uri lucrative, cum ar fi McKinsey Global Institute ╚Öi Eurasia Group, dar ele trebuie s─â gestio-neze ╚Öi tensiunile geopolitice ├«n cre╚Ötere, mai ales cele dintre SUA ╚Öi China. Pentru ca situa╚Ťia s─â fie ╚Öi mai complicat─â, mul╚Ťi cet─â╚Ťeni au devenit, instiga╚Ťi de discursuri populiste, ne├«ncrez─âtori fa╚Ť─â de ÔÇ×exper╚ŤiÔÇť ╚Öi fa╚Ť─â de analizele bazate pe fapte, pe care think-tank-urile le livreaz─â (sau ar trebui s─â le livreze).

Vorbind de prima problem─â, Daniel Drezner de la Universitatea Tufts sus╚Ťine, ├«n cartea The Ideas Industry: How Pessimists, Partisans, and Plutocrats are Transforming the Market-place of Ideas, c─â think-tank-urile lucrative au c├«╚Ötigat un loc de frunte pe pia╚Ťa ideilor oferind o platform─â pentru g├«nditorii provocatori, care promoveaz─â idei de anvergur─â. ├Än vreme ce multe think-tank-uri non-profit ÔÇô ╚Öi, la fel, universit─â╚Ťile ╚Öi ONG-urile ÔÇô r─âm├«n ÔÇ×de mod─â vecheÔÇť ├«n abordarea datelor, omoloagele lor lucrative prosper─â g─âsind acea statistic─â ce capteaz─â, ├«n era digital─â, aten╚Ťia public─â. ├Än plus, accesul la informa╚Ťii publice ╚Öi protejate deopotriv─â le permite think-tank-urilor lucrative s─â exploateze la maximum poten╚Ťialul big data, ├«ntr-un mod inaccesibil think-tank-urilor tradi╚Ťionale.

Mai mult, pe m─âsur─â ce spa╚Ťiul pentru dezbateri echilibrate de politic─â extern─â se restr├«nge, think-tank-urile risc─â s─â devin─â instrumente de diploma╚Ťie geopolitic─â. Ceea ce e cu at├«t mai adev─ârat acum, c├«nd rela╚Ťiile SUA-China se deterioreaz─â ╚Öi cap─ât─â o coloratur─â ideologic─â.

De-a lungul vremii, guverne str─âine de toate felurile au ├«ncercat s─â influen╚Ťeze ├«n mod abil sfera politic─â, nu numai la Washington, dar ╚Öi la Londra, Bruxelles, Berlin ╚Öi ├«n alte p─âr╚Ťi, devenind donatori importan╚Ťi ai think-tank-urilor. Guvernele realizeaz─â c─â think-tank-urile bine conectate, care activeaz─â ca ÔÇ×brokeri de putereÔÇť ├«n rela╚Ťia cu establishment-ul politic, s-au confruntat, ├«ncep├«nd cu criza financiar─â din 2008, cu dificult─â╚Ťi de finan╚Ťare. ├Än anumite cazuri, think-tank-uri locale au fost chiar acuzate c─â ar fi devenit fa╚Ťade ale unor guverne autoritare str─âine.

Vorbind de un trafic de influen╚Ť─â dubios, ac╚Ťiunile Chinei ├«ngrijoreaz─â ├«n mod deosebit. Pre╚Öedintele chinez Xi Jinping a ├«ncurajat ├«n mod explicit think-tank-urile ╚Ť─ârii sale s─â ÔÇ×promoveze discursul despre ChinaÔÇť la scar─â global─â. ╚śi, ├«n multe cazuri, think-tank-uri din China au devenit instrumente de l─ârgire a sferei de influen╚Ť─â a ╚Ť─ârii.

Potrivit unui raport al Forma╚Ťiunii pentru Afaceri Externe a Consiliului European, ini╚Ťiativa chinez─â One Belt One Road (numit─â ╚Öi Noul drum al m─ât─âsii), cu coordonarea complex─â pe care o implic─â, a creat spa╚Ťiul politic perfect pentru ├«nflorirea think-tank-urilor care ÔÇ×relateaz─â povestea unei Chine de succesÔÇť. Printre acestea se num─âr─â re╚Ťele ca -SiLKS ╚Öi think-tank-uri izolate precum Charhar Institute, care a ├«nfiin╚Ťat recent un ÔÇ×Comitet Na╚Ťional pentru rela╚Ťiile China-SUAÔÇť. ╚Üin├«nd cont de rela╚Ťiile lor cu guvernul chinez, aceste organiza╚Ťii amenin╚Ť─â s─â infesteze apele ├«n care opereaz─â think-tank-urile cu adev─ârat independente.

Dar cea mai important─â amenin╚Ťare la adresa think-tank-urilor se datoreaz─â r─âbufnirii populiste la nivel global ├«mpotriva ÔÇ×exper╚ŤilorÔÇť ╚Öi a cercet─ârii bazate pe fapte. Dup─â cum sus╚Ťin Michael D. Rich ╚Öi Jennifer Kavanagh de la RAND Corporation, ├«n momentul de fa╚Ť─â trecem printr-o perioad─â de ÔÇ×declin al adev─âruluiÔÇť. Linia de demarca╚Ťie dintre fapt ╚Öi opinie e tot mai ╚Ötears─â, iar oamenii s├«nt tot mai ne├«ncrez─âtori fa╚Ť─â de sursele respectabile de informa╚Ťii ╚Öi de date.

Politicienii populi╚Öti au profitat de acest fenomen ╚Öi l-au amplificat, totodat─â, descriindu-i pe exper╚Ťi ca pe ÔÇ×du╚Ömani ai poporuluiÔÇť ╚Öi numind think-tank-urile ÔÇ×turnuri de filde╚ÖÔÇť insensibile la grijile omului de r├«nd. Aceste presiuni conjugate erodeaz─â discursul civil, g├«ndirea critic─â ╚Öi, astfel, ├«nse╚Öi funda╚Ťiile democra╚Ťiilor liberale.

Pentru a supravie╚Ťui, think-tank-urile tradi╚Ťionale trebuie s─â fie inovatoare, dar s─â r─âm├«n─â totodat─â fidele propriilor principii. Pentru ├«nceput, ele ar trebui s─â recurg─â la capacitatea lor unic─â de a reuni g├«nditori din ├«ntregul spectru politic. Think-tank-urile pot contribui la consolidarea consensului ╚Öi la ├«ncurajarea cooper─ârii transpartinice, prin crearea unui forum ├«n care membrii societ─â╚Ťii civile s─â dezbat─â problemele politice majore.

Nevoia ca think-tank-urile s─â-╚Öi reafirme rolul esen╚Ťial ├«n validarea argumentelor bazate pe dovezi evidente nu a fost niciodat─â mai stringent─â. Chiar dac─â interesele corporative influen╚Ťeaz─â adesea concluziile think-tank-urilor lucrative, think-tank-urile lucrative pot ╚Öi trebuie s─â ofere analize precise ╚Öi independente, care s─â ajute publicul s─â ├«n╚Ťeleag─â lumea tot mai complex─â.

Think-tank-urile trebuie de asemenea s─â maximizeze poten╚Ťialul tehnologiei de a demasca influen╚Ťele autoritare. Dup─â cum se vede, lipsa informa╚Ťiilor despre guvernele autoritare e ├«n beneficiul acestora. Un bun exemplu de abordare a acestei probleme e Asia Maritime Transparency Initiative, din subordinea Centrului de Studii Strategice ╚Öi Interna╚Ťionale, care a folosit imagini din satelit pentru a urm─âri ╚Öi a demasca militarizarea ╚Öi construirea de c─âtre China a unor insule artificiale ├«n Marea Chinei de Sud.

├Än sf├«r╚Öit, guvernele unor democra╚Ťii care ├«mp─ârt─â╚Öesc acelea╚Öi idei trebuie s─â se reuneasc─â pentru a proteja statutul think-tank-urilor independente, un -st├«lp de temelie al ordinii liberale. Chiar ╚Öi ├«n vremuri de restri╚Öte financiar─â, c├«nd sprijinirea cercet─ârii independente poate p─ârea un lux, rolul think-tank-urilor de a promova o strategie politic─â bazat─â pe dovezi evidente r─âm├«ne indispensabil.

S─â nu uit─âm c─â think-tank-urile se nasc ╚Öi prosper─â ├«n timpuri de criz─â. A╚Öa cum Primul R─âzboi Mondial a dat na╚Ötere Consiliului pentru Rela╚Ťii Externe ╚Öi institutului Chatam House, dezastrul nuclear de la Fukushima din 2011 a dus la formarea Rebuild Japan Initiative Foundation (acum, Asia Pacific Initiative, condus─â de mine). ├Än cele din urm─â, ordinea liberal─â interna╚Ťional─â nu poate exista ├«n absen╚Ťa dezbaterilor politice critice. Contribu╚Ťiile think-tank-urilor s├«nt vitale pentru succesul acestor dezbateri. 

Yoichi Funabashi este pre╚Öedintele Asia Pacific Initiative (fost─â Rebuild Japan Initiative Foundation), un think-tank independent cu sediul ├«n Tokyo. 

┬ę Project Syndicate, 2019
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: flickr

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.