Didactice

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 943 din 5 ÔÇô 11 mai 2022
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Se apropie perioada examenelor na╚Ťionale, site-urile oficiale public─â teste de antrenament, ├«n presa rom├óneasc─â se vorbe╚Öte din nou despre programe, medita╚Ťii, admiteri. O asemenea fierbere e un stimulent pentru a redescoperi cum s-a constituit, ├«n timp, terminologia vie╚Ťii ╚Öcolare, de la denumirile obiectelor cotidiene ÔÇĺ condei ╚Öi stilou, t─âbli╚Ť─â ╚Öi tablet─â ÔÇĺ la organizarea ╚Öcolii, a anului ╚Öcolar, a evalu─ârii etc. Terminologia ├«n cauz─â are un nucleu specializat, dar este par╚Ťial intrat─â ├«n uzul general, prin inevitabila trecere prin ╚Öcoal─â a genera╚Ťiilor succesive.

Un document interesant, publicat ├«n anul 1914 de revista Transilvania, con╚Ťinea propuneri, dezvoltate ├«n interiorul Imperiului Austro-Ungar aflat ├«n preajma disolu╚Ťiei, de unificare a terminologiei didactice ardelene╚Öti cu cea din Regatul Rom├óniei (din ╚Üar─â, cum se spune ├«n text). Liceul Greco-Ortodox din Bra╚Öov publica pe dou─â coloane o list─â destul de lung─â de cuvinte ╚Öi expresii ÔÇĺ calcuri din german─â ╚Öi maghiar─â, latinisme sau regionalisme ÔÇĺ care trebuiau ├«nlocuite total sau par╚Ťial. Textul poate crea uneori impresia fals─â a unei mari diferen╚Ťieri; de fapt, existau destule elemente comune, printre altele ╚Öi datorit─â fenomenului deja cu tradi╚Ťie al profesorilor din Ardeal trecu╚Ťi ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova ╚Öi juc├«nd un rol important ├«n dezvoltarea ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului na╚Ťional.

Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul student (cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu elev sau ╚Öcolar, ca ├«n Regat. Multe alte propuneri s-au impus: s-a realizat, de exemplu,  ├«nlocuirea termenului corepetitor cu preparator ╚Öi meditator ÔÇĺ ultimul fiind cel generalizat azi. Se recomanda ÔÇô ╚Öi lucrul chiar s-a ├«ndeplinit ÔÇĺ ca sintagmele examen verbal, examen scripturistic ╚Öi lucrare scripturistic─â s─â fie ├«nlocuite de examen oral, examen (├«n) scris ╚Öi lucrare scris─â. Grecismul ├«nvechit didactru va fi abandonat ├«n favoarea taxei ╚Öcolare, feriile vor fi ├«nlocuite de vacan╚Ť─â, forma absolut de absolvent, programa de oare de orar, pauza ├«ntre oare de intervalul de recrea╚Ťie, care va fi redus ├«n uzul curent la recrea╚Ťie. ├Än unele cazuri, sugestiile privesc sintagme cli╚Öeizate, care ne apar azi ca deopotriv─â ie╚Öite ├«n uz: junimea studioas─â din Transilvania ar fi trebuit s─â devin─â tinerimea ╚Öcolar─â din Rom├ónia.

Mai multe diferen╚Ťe regionale priveau obiectele folosite de elevi: se propunea ├«nlocuirea cuvintelor jant─â ╚Öi ta╚Öc─â cu ghiozdan, a lui codar sau stil cu toc, a termenului faulen╚Ťer (din germ. Faulenzer) cu transparent (ÔÇ×foaie de h├«rtie cu linii groase, paralele, care se a╚Öaz─â dedesubtul h├«rtiei de scris, pentru a ├«nlesni scrierea ├«n r├«nduri drepteÔÇŁ, DEX). Diferen╚Ťa dintre zone poate fi dat─â de preferin╚Ťa pentru diminutiv ÔÇĺ peni╚Ť─â ├«nlocuindu-l pe pean─â ÔÇô sau pentru un sinonim: dintre negreal─â ╚Öi cerneal─â, se recomanda cerneal─â, tot a╚Öa cum dintre libel ╚Öi caiet sau dintre plevas, ceruz─â ╚Öi creion erau alese ultimele forme, cele curente ╚Öi azi. Uneori se pare c─â ├«n rom├óna din Ardeal nu se fixase ├«nc─â un termen unic, a╚Öa c─â era preferabil ca pentru sc├«ndura de desemn s─â fie  preluat termenul plan╚Öet─â, pentru aparatul de m─âsurat unghiuri ÔÇô termenul raportor, pentru tabla b─âncii ÔÇô pupitru, pentru partea interioar─â a creionului ÔÇô min─â. Sintagma generic─â mijloace de scris a fost ├«nlocuit─â de rechizite, iar mijloacele de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt de materialul didactic.

├Än anumite cazuri nu s-a produs o ├«nlocuire, termenii din cele dou─â coloane continu├«nd s─â circule ├«n paralel: ├«nmatriculare ╚Öi legibil s├«nt azi mai tehnice dec├«t ├«nscriere ╚Öi cite╚Ť, iar rigla nu a ├«nlocuit linia. Tezele nu au disp─ârut (de╚Öi se pare c─â lucrul e pe cale s─â se petreac─â), nefiind ├«nlocuite de probe sau lucr─âri. Textul din 1914 sugera c─â nu ar fi trebuit s─â se mai spun─â se strig─â catalogul, ci doar se face apelul nominal; construc╚Ťia a striga catalogul s-a p─âstrat totu╚Öi foarte bine (cel pu╚Ťin p├«n─â de cur├«nd). Erau corectate ╚Öi construc╚Ťiile sintactice ale verbelor, a da examen fiind recomandat ├«n locul lui a face examen; criticatele a trece la examen ╚Öi a pica la examen s-au p─âstrat totu╚Öi, cum bine ╚Ötim, ├«n registrul colocvial. Textul atest─â ╚Öi construc╚Ťii prepozi╚Ťionale p─âstrate regional: a fi sau a veni pe clasa I, a III-a (├«n loc de a fi sau a trece ├«n clasa I, a III-a).

Sensibilit─â╚Ťile lingvistice ale epocii nu ne conving ├«ntotdeauna: ast─âzi nu ni se mai pare c─â formularea profesorul s-a pensionat trebuie ├«nlocuit─â cu profesorul a ie╚Öit la pensie, iar ╚Öcolarul s─â exprime bine ce ╚Ötie cu elevul s─â expun─â bine ce ╚Ötie.

Evident, nu este o descriere riguroas─â ╚Öi exhaustiv─â, dar lista ne poate da o idee despre circula╚Ťia din epoc─â a terminologiei ╚Öcolii ╚Öi, mai ales, ne poate atrage aten╚Ťia asupra felului ├«n care s-au p─âstrat ori s-au pierdut diverse cuvinte ╚Öi expresii.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.