Dezbinări
De la căderea Zidului, Berlinul suportă o aglomeraţie a monumentelor, ceea ce, avînd în vedere prezenţa acestui oraş în zbuciumata istorie a secolului trecut, nu este e o exagerare. În centrul dezbaterii se află acum un monument al unităţii, bun prilej de dezbinare. Florian Mausbach - planificator urban, preşedintele Oficiului federal german pentru construcţii şi planificare regională - coace acest proiect de vreo zece ani, dar a aşteptat să se stingă controversele în legătură cu monumentul Holocaustului. Pe 9 noiembrie, Bundestag-ul a aprobat ideea lui Mausbach: construcţia unui monument în centrul Berlinului, la 20 de ani după ce Berlinul de Est şi cel occidental au devenit un singur oraş. În acest scop, au fost repartizate 15 milioane de euro pentru ca să poată începe competiţia proiectelor. "Bundestag-ul cere ca monumentul să fie închinat "Ťlibertăţii de mişcare şi eforturilor de realizare a unităţii în secolele trecute», un memorial totalizator care să îmbrăţişeze tot. De la 1848 pînă la 1989" (Der Spiegel, 12 decembrie). Mausbach ar vrea ca monumentul să fie plasat pe piedestalul fostei statui a împăratului Wilhelm I, în faţa fostei clădiri est-germane Palast der Republik. "Ce legătură are acest loc cu unirea - se întreabă Franziska Elchstädt-Bohlig, de la Partidul Verzilor -, de ce nu Alexanderplatz, unde s-a desfăşurat marea demonstraţie din 4 noiembrie 1989?" Mausbach o contrazice spunînd că acolo e plin de magazine, Alexanderplatz a devenit un monument al consumismului. "De fapt, Vestul a adus libertate Estului. N-ar fi corect ca două treimi ale monumentului să fie în Vest şi o treime în Est?" - a întrebat unul dintre participanţii la o dezbatere publică. Pînă la inaugurarea oficială a monumentului, oamenii gîndesc în termeni de Vest şi Est. (M. B.)
