Detestabila austeritate

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Bun şi rău jpeg

– sfat pentru unii economişti –

Totul a pornit, de fapt, de la o neînţelegere a crizei. Ştiu, experţi de toate extracţiile au umplut lumea cu articole, eseuri, cărţi ori panseuri despre criză – toţi au explicat-o şi au analizat-o în fel şi chip. Dar puţini au spus despre criză ceea ce este esenţial, şi anume că este o răzbunare a realităţii împotriva iluziilor. O sumă de ficţiuni pe care ajunseserăm să le luăm drept realitate ne-au făcut să credem că se poate trăi altfel decît spune bunul-simţ elementar. Ajunseserăm, de pildă, să credem că bursa face bani, uitînd că banii sînt făcuţi de industriile listate pe bursă. Ajunseserăm să credem că o bucată de pămînt produce bani, mulţi bani, uitînd că afacerile imobiliare au profit autentic doar dacă acompaniază alt gen de afaceri, direct productive. De pildă, preţul unui metru pătrat de teren creşte doar dacă există un interes direct productiv legat de acel teren, cum ar fi o anumită construcţie sau o anumită exploatare a lui. Noi ajunseserăm să credem că e de-ajuns să ai pămîntul şi banii vor veni peste tine, căci valoarea pămîntului, oriunde ar fi, oricum ar fi şi indiferent dacă mai investeşti în el ori nu, creşte ritmic şi astronomic de la sine. Ajunseserăm să credem că guvernele au bani cu nemiluita, uitînd că ele au doar bugete şi că între a avea bani şi a avea buget diferenţa este enormă – ca de la realitate la iluzie. Ajunseserăm să credem că băncile preferă să dea încă un împrumut unui debitor rău- platnic decît să execute garanţia împrumutului. 

Ajunseserăm să credem că nu este mare legătură între cît şi cum muncim şi cum trăim – nivelul de trai devenise o chestie politică şi nicidecum economică. Toate aceste iluzii, pe care singuri ni le-am creat, ne-au adus în criză. Din cerurile roz, am aterizat forţat pe relieful tare al realităţii. Austeritatea nu a fost nimic altceva decît reajustarea, dură ce-i drept, la realitate. 

Cînd propaganda stîngii a transformat cuvîntul „austeritate“ într-un fel de

ameţind o întreagă Europă tot mai smintită de propria-i bunăstare, cam prin 2011, cîţiva politicieni germani s-au gîndit să înlocuiască blestematul cuvînt cu o expresie ceva mai precisă: „disciplinare financiară“. Căci hulita „austeritate“ asta era, de fapt. Pe fond, „austeritatea“ însemna că revii la ceea ce e firesc, adică să trăieşti exact în dimensiunile a ceea ce produci. Te întinzi cît ţi-e plapuma. Stînga antiausteritate susţinea că se poate trăi şi altfel, că un popor întreg poate trăi mult mai bine decît îşi poate permite. Inutil să subliniez cît de uşor poate fi păcălit orice popor cînd îi spui că se poate să muncească la fel şi să trăiască mult mai bine. Românii fiind, poate, ceva mai uşor de păcălit decît alţii. Asistată de politicieni cu vederea scurtă, dar cu largă lăcomie de voturi, teza că se poate ieşi dintr-o criză economică lăsînd liber deficitul, plusînd în consum sau relaxînd oleacă rigorile antiinflaţioniste are mare trecere pe la noi.  Uitîndu-se că o criză este, de fapt, o lovitură dată de realitate iluziilor, părerea multor economişti de-ai noştri este că, dimpotrivă, cel mai bun răspuns ce se poate da unor iluzii care te-au dus la o jumătate de pas de faliment este încă o injecţie de iluzie – dacă se poate, în doză zdravănă. După ce Grecia a ţinut neapărat să-şi transforme criza în tragedie, am putut auzi şi la noi economişti care cred că se poate fără austeritate. Repet, austeritatea este disciplină financiară – cheltuieşti cît ai. Pentru aceşti tineri şi foarte creativi economişti care cred că se poate ieşi dintr-o criză fără să ajustezi cheltuielile, am un sfat: dacă a cheltui exact atîţia bani cît cîştigi vi se pare o cruzime a unor înfiorători politicieni de dreapta şi rămîneţi la părerea că este absolut firesc să trăieşti cheltuind mai mult decît cîştigi, atunci vă rog să încercaţi să vă susţineţi astfel propriile gospodării vreme de un an şi, dacă rămîn gospodării stabile, atunci eu mă înclin şi recunosc că aveţi dreptate. Dar dacă veţi ajunge în situaţia de a reduce cheltuielile pentru a reveni la dimensiunea veniturilor, atunci admiteţi, măcar de dragul terminologiei, că aţi fost nevoiţi să luaţi unele măsuri de austeritate ca să puteţi trăi pe mai departe. 

Altfel, mie mi se pare că transformarea ideii de austeritate într-un diavol, cînd ea nu este altceva decît un reglaj necesar echilibrării cheltuielilor cu veniturile, constituie cea mai ticăloasă manevră de propagandă politică de la căderea comunismului încoace.  

Sever Voinescu este avocat şi publicist.   

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.