Despre stînjeneală, dl Geoană şi

Publicat în Dilema Veche nr. 259 din 31 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Omul politic de bună-credinţă, cel după care ne uităm la fiecare scrutin, ar putea fi definit prin vorba lui Chesterton despre Bernard Shaw: "e stînjenit de faptul că nu poate spune o minciună decît dacă el crede că e adevăr". Stînjeneala pe care o produce neputinţa de a spune o minciună cînd ştii că e minciună ar putea fi definiţia bunei-credinţe în politică. În politică, operaţiunea cea mai uzuală nu este aceea de a căuta adevărul şi nici dreptatea - acestea sînt treaba altor discipline ale spiritului şi altor instituţii ale statului -, ci aceea de a (te) convinge că ceea ce spui este adevărat. Totuşi, puţini politicieni mai practică acest exerciţiu. Preocupaţi să-i convingă pe ceilalţi, cît mai mulţi, politicienii uită tot mai des că trebuie să se convingă pe ei înşişi înainte de orice. O spun din capul locului, este foarte greu să te convingi singur de ceva. Această luptă cu tine însuţi presupune efort şi timp şi te expune unui risc major: prea multe astfel de victorii asupra sinelui pustiesc, pînă la urmă. Să te convingi pe tine însuţi că ceea ce ai de spus este mereu adevărat ar însemna, în final, că profilul interior se nivelează complet, că devii un fel de pîrloagă disponibilă pentru orice. Prin urmare, cei care sînt de bună-credinţă în politică preferă eschiva sau fenta. Cum politica trăieşte numai în conjunctură şi oportunitate, situaţia în care ceea ce ai de spus despre un anumit subiect nu e bine să fie spus apare destul de des. În consecinţă, cînd apare subiectul ai de făcut un singur lucru: eviţi agil. Oamenii îşi vor da seama că eviţi, vor înţelege de ce anume eviţi şi, în plus, dacă sînt oameni de spirit, vor aprecia şi graţia piruetei cu care eviţi subiectul. Ai numai de cîştigat. Stînjeneala care opreşte orice om normal să mintă vine, probabil, dintr-un sentiment moral săpat în ADN-ul fiinţei de către Creator. Unii însă au reuşit să-şi suprime cu totul stînjeneala cînd spun minciuni, orori sau, pur şi simplu, prostii, aşa cum criminalii cei mai înfricoşători îşi mutilează buricele degetelor pentru a nu mai avea amprente. Cu ocazia recentei sărbătoriri a Unirii Principatelor de la 1859, dl Geoană a vorbit apăsat despre "părinţii fondatori". Nu e prima dată cînd lipsa de cultură şi de responsabilitate în mînuirea vorbelor îl face pe dl Geoană să aducă sintagme americăneşti în România fără să-şi pună întrebarea dacă acestea au vreo semnificaţie aici. Nu e prima dată cînd dl Geoană plonjează generos în ridicol. Mi-e tot mai clar, marele vis ascuns al dlui Geoană este acela de a fi preşedintele Americii. Pentru că nu poate, s-ar mulţumi şi cu România. O ţară de doi bani, cum spunea nu demult, fără "părinţi fondatori" şi fără Washington DC, dar, asta e, România e singura ţară la îndemînă pentru liderul pesedeilor. Că dl Geoană se joacă de-a Obama aşa cum, copii fiind, cei din generaţia mea se jucau de-a Winnetou sau de-a comisarul Moldovan, e treaba domniei sale. Dar că vorbele sale trec fără reacţie nu mi se pare deloc în regulă. În America, "părinţii fondatori" desemnează un grup de oameni politici alcătuit din cei care au semnat Declaraţia de Independenţă (1776), cei care au condus grupul "patrioţilor" în războiul antibritanic de mai înainte şi cei care au semnat Constituţia Statelor Unite, nouă ani mai tîrziu, în 1787. În marea lor majoritate, cele trei grupuri cuprind aceleaşi persoane. Există, fireşte, şi excepţii. Însă, e limpede, părinţii fondatori ai Statelor Unite sînt oameni care au fost contemporani cu timpul fondator al ţării şi au produs documentele doctrinare şi juridice de bază pentru noul stat. La noi, după dl Geoană, "părinţii fondatori" sînt politicienii care au făcut posibilă Unirea Principatelor din 1859. De ce sînt ei fondatori şi nu, să zicem, politicienii care au făcut posibilă Marea Unire din 1918 şi Constituţia din 1923, e greu de spus. Pentru că ianuarie este înainte de decembrie, dl Geoană a apucat să-i numească pe cei de la 1859 "părinţi fondatori". Invers de ar fi fost, cei de la 1918 ar fi fost "părinţi fondatori" pentru dl Geoană. În orice caz, de pe orice listă de "fondatori" ai României am întocmi, nu poate lipsi regele Carol I. El nu era activ politiceşte nici în 1859 (a preluat cheile Bucureştilor la 10 mai 1866, a devenit domnitor o lună mai tîrziu şi rege în 1881) şi nici în 1918-1925 (trecuse la cele veşnice în 1914). Apoi, e greu să-l consideri pe Cuza pînă la capăt o figură fondatoare în sens american. O fi fost rolul său enorm în ianuarie 1859, o fi avut el charisma şi curajul de a asuma rolul de conducător în timpul riscantei manevre politice a dublei alegeri, dar prea curînd - doar 5-6 ani mai tîrziu - a devenit o adevărată piedică în calea modernizării României. În privinţa instaurării unui regim de mînă forte, corupt şi clientelar, Carol al II-lea, oricît de străin o fi fost el, avea în Alexandru Ioan Cuza un demn înaintaş cu sînge românesc. Ce vreau să spun este ceva ce orice adolescent cu lecturile şcolare la zi ştie: ceea ce americanii numesc "părinţii fondatori" este un fenomen istoric fără corespondent în istoria noastră. România s-a clădit cu suişuri şi coborîşuri, prin contribuţia adesea contradictorie a multor personalităţi politice din generaţii diferite care răspundeau unor provocări istorice variate. Avem, evident, un Panteon al oamenilor politici care, cu geniu şi patriotism, au contribuit la apariţia şi creşterea României. Ei toţi şi fiecare în parte ar putea fi socotiţi "părinţi fondatori", dar nu acesta este sensul american, consacrat, al expresiei. Dacă nu mai simţim stînjeneală cînd minţim în politică, măcar o rezervă să simţim cînd ne vine să sprintăm dezinhibaţi prin istoria noastră. Chiar dacă e o istorie "de doi bani".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.