Despre scrisorile Sf. Nicolae Velimirovici

Publicat în Dilema Veche nr. 456 din 8-14 noiembrie 2012
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Am dat peste scrisorile Sf. Nicolae Velimirovici (1881-1956) ├«nt├«mpl─âtor, ├«n pangarul unei cunoscute ┼či frumoase m─ân─âstiri bucure┼čtene. M─â interesam de chestiunea celor cinci r─âni ale M├«ntuitorului ÔÇô tem─â vast abordat─â ├«n Biserica Catolic─â ┼či mai pu┼úin ├«n Biserica Ortodox─â ÔÇô ┼či am ajuns, din aproape ├«n aproape, la acest extraordinar sf├«nt s├«rb, el fiind unul dintre pu┼úinii autori ortodoc┼či care au scris ceva pe subiectul care m─â interesa atunci. Nicolae Velimirovici a fost unul dintre reperele fundamentale ale Bisericii Ortodoxe s├«rbe ├«n vremuri grele. Via┼úa lui este, cu adev─ârat, extraordinar─â, iar ceea ce mi-a impus de la bun ├«nceput, chiar la o privire rapid─â asupra biografiei lui, a fost c─â at├«t fasci┼čtii, c├«t ┼či comuni┼čtii l-au considerat un inamic ┼či l-au prigonit. ├Än vremea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, a ajuns s─â fie ├«nchis ├«n lag─ârul de la Dachau, iar dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n 1946, a luat calea exilului american. ├Än teribilul secol XX, m─âsura decen┼úei ┼či a omeniei nu a putut fi alta dec├«t refuzul, deopotriv─â, al fascismului ┼či comunismului. Oricine a acceptat c├«t de c├«t una, doar pentru a lupta cu cealalt─â, a gre┼čit la fel de mult ca aceia, nu pu┼úini, care au ├«mbr─â┼úi┼čat, cinic, ┼či fascia ┼či secera & ciocanul ÔÇô fiecare la timpul ei. Nicolae Velimirovici a fost, sigur, un sf├«nt al secolului al XX-lea, adic─â un sf├«nt care a trecut cum trebuie prin provoc─ârile diavole┼čti ale timpului s─âu. A fost, de asemenea, un om foarte ├«nv─â┼úat, trecut prin ┼čcoli europene ├«nalte, pe care le-a absolvit cu titluri academice supreme. A scris mult, alert ┼či, nu am nici o ├«ndoial─â, inspirat de Duh. Dintre scrierile sale, Scrisorile cu care r─âspundea sutelor de credincio┼či ├«n c─âutare de sens, dar ┼či necredincio┼čilor ├«n c─âutare de provocare s├«nt entuziasmante. La noi, din c├«te ┼čtiu, au ap─ârut ├«n dou─â volume, intitulate R─âspunsuri la ├«ntreb─âri ale lumii de ast─âzi cu subtitlul Scrisori misionare, la Editura Sofia.

Mai ├«nt├«i, titlurile scrisorilor s├«nt mici capodopere ├«n sine ÔÇô titluri pentru care Gogol sau Cehov l-ar fi invidiat pe autor. Iat─â c├«teva dintre ele: ÔÇ×Unui b─âcan despre m─âsura dreapt─âÔÇť, ÔÇ×Tinichigiului Stoimir P. despre litiiÔÇť, ÔÇ×Plugarului Nikola C. despre milostenia l─âuntric─âÔÇť, ÔÇ×Boiangiului Liubisav I. despre ziua lui DumnezeuÔÇť, ÔÇ×├Änaltului func┼úionar Voin V. despre trupul cel mort ┼či vulturiÔÇť, ÔÇ×Negustorului de vinuri S. despre fratele nefrateÔÇť sau ÔÇ×Precupe┼úului Melentie Dj. care ├«ntreab─â ce ├«nseamn─â ve┼čnic─â pomenireÔÇť. S├«nt ┼či scrisori adresate unor oameni cu pozi┼úii sociale importante (judec─âtori, ziari┼čti, directori), dar ┼či unor membri ai clerului afla┼úi pe diferite trepte ale ierarhie. Mai exist─â ┼či scrisori adresate unor persoane al c─âror nume nu ni se dezv─âluie, dar care s├«nt identificate precis, totu┼či. De exemplu: ÔÇ×Unui comunist despre Dumnezeu ┼či dumnezeiÔÇť, ÔÇ×Unui om cu convingeri proprii despre Sf├«ntul CiprianÔÇť sau ÔÇ×Unui om simplu despre m─ârturisirea credin┼úeiÔÇť. Sper├«nd c─â v-am st├«rnit c├«t de c├«t curiozitatea, v─â voi l─âsa s─â parcurge┼úi aceste epistole, s─â le gusta┼úi farmecul, s─â v─â lumina┼úi de talentul literar al sf├«ntului ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, s─â reflecta┼úi la mesajul cre┼čtin a┼ča cum sf├«ntul ├«l decripteaz─â pentru fiecare situa┼úie ├«n parte. Eu v─â voi oferi aici o epistol─â intitulat─â ÔÇ×Unui american, John Davis, pe care ├«l sperie ├«nmul┼úirea neamului omenescÔÇť. Iat-o:

ÔÇ×S├«nte┼úi ├«ngrijorat cu ce se vor hr─âni oamenii c├«nd se vor ├«nmul┼úi din cale-afar─â pe p─âm├«nt. Ce grij─â ciudat─â ┼či nefolositoare! Oare aceast─â grij─â ne-a ├«nv─â┼úat s─â o avem Hristos? Dimpotriv─â, El ne-a slobozit de aceast─â grij─â, El ne-a poruncit s─â nu ne ├«ngrijim nici de ziua de m├«ine, cu at├«t mai pu┼úin de secolul viitor. Nu v─â ├«ngriji┼úi, spune, pentru ziua de m├«ine, c─â ziua de m├«ine se va ├«ngriji de ale sale. Ajunge zilei necazul ei. F─âr─â ├«ndoial─â, cine uit─â de Dumnezeu ia asupra sa grijile lui Dumnezeu. Iar grijile lui Dumnezeu nu-s pentru umerii slabi omene┼čti. A┼úi citit legenda greceasc─â despre Atlas, care s-a r─âzvr─âtit ├«mpotriva zeilor ┼či a vrut s─â poarte p─âm├«ntul pe umerii s─âi ┼či cum, dup─â ce greutatea p─âm├«ntului a ├«nceput s─â-l zdrobeasc─â, s-a poc─âit ┼či a ├«napoiat p─âm├«ntul zeilor? Dori┼úi s─â fi┼úi un nou Atlas ┼či s─â repeta┼úi gre┼čeala celui vechi? Cine v─â sperie c─â neamul omenesc se va ├«nmul┼úi c├«ndva at├«t de mult ├«nc├«t p─âm├«ntul nu-l va mai putea hr─âni? Asta se putea ├«nt├«mpla ┼či p├«n─â acum. De la facerea lumii ┼či p├«n─â ast─âzi se putea ├«nt├«mpla de mai multe ori, dac─â F─âc─âtorul nu ar fi avut grij─â de asta ┼či nu ar fi privegheat asupra lumii. De vreme ce ave┼úi at├«ta ├«ncredere ├«n condeiul dumneavoastr─â ┼či ├«n socoteala dumneavoastr─â, scrie┼úi ┼či socoti┼úi ┼či v─â ve┼úi ├«ncredin┼úa repede c─â de la Adam ┼či p├«n─â la primii faraoni ai Egiptului puteau fi pe p─âm├«nt tot at├«┼úia oameni c├«┼úi greieri s├«nt pe c├«mp. ├Änc─â de atunci ar fi putut oamenii s─â acopere toate continentele ┼či toate insulele de pe planeta noastr─â. Dar asta nu s-a ├«nt├«mplat. ┼×i acest fapt d─â m─ârturie c─â lumea merge dup─â o logic─â ce nu se conduce dup─â condeiul nostru ┼či dup─â socoteala noastr─â. Spune┼úi singur c─â Brazilia, dac─â ar fi cultivat─â, ar putea hr─âni ├«ntreaga Europ─â ┼či Americ─â. Ad─âuga┼úi, ├«ns─â, dar ce va fi c├«nd ┼či brazilienii se vor ├«nmul┼úi peste m─âsur─â ┼či nu vor mai avea gr├«u pentru export? O, ciudatule purt─âtor de grij─â, cine va pl─âti grijile dumneavoastr─â de acum dac─â Brazilia nu se va ├«nmul┼úi niciodat─â peste m─âsur─â ┼či nici Europa, ┼či nici America? Pe mine m─â ├«ngrijoreaz─â acum urm─âtorul lucru: cine va pl─âti grijile dumneavoastr─â de acum pentru ceva care se poate ├«nt├«mpla abia peste o sut─â de ani ┼či nu se va ├«nt├«mpla, probabil, niciodat─â? Lini┼čti┼úi-v─â, v─â rog, ┼či nu v─â face┼úi griji cu ce se vor hr─âni str─ânepo┼úii no┼čtri. Nici str─âbunicul dumneavoastr─â nu ┼či-a f─âcut griji cu ce v─â ve┼úi hr─âni dumneavoastr─â, nici tat─âl dumneavoastr─â nu v-a l─âsat vreo avu┼úie ┼či totu┼či face┼úi cumva rost de p├«ine pentru dumneavoastr─â ┼či copiii dumneavoastr─â. Ajunge fiec─ârei zile ┼či fiec─ârei genera┼úii necazul ei. Scrie┼úi c─â grija dumneavoastr─â pentru viitorul ├«ndep─ârtat a fost st├«rnit─â de foametea care deja exist─â ├«n unele ┼ú─âri ┼či v─â ├«ntreba┼úi ca va fi dup─â o sut─â de ani ÔÇô foametea nu a venit, oare, de la ├«nmul┼úirea peste m─âsur─â a oamenilor? Oare nu a┼úi citit ├«n Biblie cum a fost, de-a lungul celor ┼čapte ani de nerodire, foamete ├«n Egipt pe timpul dreptului Iosif? Foametea era de la nerodire, nu de la ├«nmul┼úirea oamenilor. Iar nerodirea a ├«ng─âduit-o asupra roditorului Egipt Cel ├«n a C─ârui st─âp├«nire este a da sau a nu da, potrivit drept─â┼úii sau nedrept─â┼úii oamenilor. ┼×i a fost foamete ├«n Palestina ├«n vremea str─âmo┼čului evreilor Iacov: nici acolo de la suprapopulare, fiindc─â Iacov st─âp├«nea singur c├«mpia Palestinei, ├«mpreun─â cu fiii s─âi. Ca atare, fi┼úi lini┼čtit ┼či nu v─â chinui┼úi cu grija pentru p├«inea celor care nu s-au n─âscut ├«nc─â. ┼×i dac─â vre┼úi, totu┼či, s─â v─â ├«ngriji┼úi de grijile ├«ndep─ârtate ale omenirii, nu v─â ├«ngrijora┼úi de ce vor avea oamenii, ci de ce vor fi ei ├«n viitor. V─â jur pe sf├«nta ├«nv─â┼ú─âtur─â a lui Hristos c─â dac─â urma┼čii no┼čtri vor c─âuta mai ├«nt├«i ├«mp─âr─â┼úia lui Dumnezeu ┼či dreptatea Lui, nu vor fi nici o zi lipsi┼úi de p├«ine, de-ar fi ei pe p─âm├«nt ca nisipul m─ârii. Pace dumneavoastr─â ┼či s─ân─âtate.ÔÇť

La fel ┼či dumneavoastr─â.   

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?