Despre pr─âbu┼čirea Americii

Publicat în Dilema Veche nr. 158 din 15 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nimic nu e mai spectaculos ├«n istorie dec├«t c─âderea unui imperiu. Cum bine subliniaz─â istoricii, c─âderea imperiilor nu a ├«nsemnat, neap─ârat, un recul civiliza┼úional ┼či, aproape niciodat─â, nu a produs catastrofe istorice, dar, f─âr─â ├«ndoial─â, reprezint─â momente grandioase, ├«n care piscurile ┼či ad├«ncurile naturii umane ies la ramp─â cu pregnan┼ú─â unic─â. Intelectualii simt, ├«n general, un fel de jubila┼úie proasp─ât─â ┼či de satisfac┼úie pseudomoral─â coment├«nd pr─âbu┼čirea imperiilor. Este, pe de alt─â parte, corect de men┼úionat c─â ├«n toate epocile exist─â o minoritate conservatoare care depl├«nge dispari┼úia unor imperii, mai ales a celor care s-au dovedit a fi ocazii extraordinare de inova┼úie istoric─â. De asemenea, e foarte interesant de observat cum evolueaz─â con┼čtiin┼úa public─â a na┼úiunilor care au fost fondatoare de imperii. De pild─â, britanicii, care aveau ├«n primele decenii ale secolului al XX-lea cel mai ├«ntins imperiu din istorie, vorbesc emfatic despre imperiul lor chiar ┼či acum, c├«nd nu ├«l mai au, ├«n vreme ce americanii, na┼úiunea despre care se spune c─â a dezvoltat un imperiu la finele aceluia┼či secol, nu s├«nt deloc m├«ndri s─â admit─â c─â au fondat un imperiu. Victoria cultural─â a st├«ngii a impregnat definitiv cuv├«ntul imperiu cu un miros leninist, incrimin├«nd imperialismul ca pe o crim─â abominabil─â a capitalismului. Americanii s├«nt prima na┼úiune liber─â care se ru┼čineaz─â s─â spun─â c─â are un imperiu ┼či care aproape ├«┼či cere scuze c─â a ajuns ├«n pozi┼úie hegemonic─â. Totu┼či, America nu e hegemon, ├«n sensul curat, de dic┼úionar, al cuv├«ntului, c─âci America, de┼či superputere, nu pare a conduce lumea. Lumea arat─â cu totul altfel dec├«t vor americanii, asta e sigur, ┼či prea multe planuri ale Americii e┼čueaz─â ├«n imediat, ca s─â se poat─â spune c─â America conduce lumea. Situa┼úia din Irak ┼či valul generalizat de antiamericanism care a cuprins lumea duce pe mul┼úi la ideea c─â acest imperium american se apropie de sf├«r┼čit. Se citeaz─â un lung ┼čir de evenimente, precum cre┼čterea economic─â a Chinei, extinderea ┼či consolidarea Uniunii Europene, ofensiva islamic─â, ├«nmul┼úirea puterilor nucleare (dup─â ce anii ├ó┬Ç┬Ö90 au fost de-a dreptul glorio┼či pentru dezarmarea nuclear─â), care toate par a duce la concluzia c─â SUA nu controleaz─â, de fapt, mersul lumii, care, prin urmare, nu (mai) este o nem─ârginit─â posesiune american─â. S├«nt semne care spun c─â, deja, f─âr─â s─â ne d─âm seama, am trecut din lumea unipolar─â dominat─â de America ├«ntr-o lume multipolar─â ┼či c─â e┼čecul militar american din Irak este cea mai bun─â dovad─â c─â nici m─âcar mult clamata superioritate militar─â american─â nu mai poate conferi Washington-ului pozi┼úia de incontestabil lider mondial. Admit c─â tr─âim o vreme a contest─ârii universale, dar nu cred c─â America este detronat─â din pozi┼úia sa de lider mondial ┼či nici nu cred c─â acest fapt se va produce foarte cur├«nd. Trebuie spus, de la bun ├«nceput, c─â for┼úa colosal─â a Americii e produsul libert─â┼úii pe care aceast─â ┼úar─â a ┼čtiut s─â o creeze ├«n interior. America exist─â ca atare pentru c─â, de vreo dou─â secole, a putut produce progresiv o cantitate de libertate nemai├«nt├«lnit─â ├«n istorie. America este, din toate punctele de vedere, cea mai liber─â ┼úar─â a lumii. ├Än clasamentele marilor institu┼úii financiare, se arat─â c─â produsul intern brut al Statelor Unite este de trei ori mai mare dec├«t al Japoniei, a doua clasat─â. ┼ó─ârile europene, toate 27 la un loc, unite ├«n Uniunea European─â, produc cu pu┼úin mai mult dec├«t SUA singure. ├Än clasamentul bugetelor militare, SUA conduc deta┼čat - ele cheltuie pentru scopuri militare mai mult dec├«t suma cheltuit─â pentru acelea┼či scopuri de urm─âtoarele 12 ┼ú─âri clasate, ├«n total. ├Än plus, for┼úa politic─â ┼či cultural─â a Americii este, ├«nc─â, cea mai mare din lume. Cred c─â o for┼ú─â mai mare dec├«t cea a Americii nu poate veni dec├«t de la o entitate (stat, grup de state, uniune de state etc.) care poate produce o cantitate ├«nc─â ┼či mai mare de libertate pentru cet─â┼úenii s─âi ┼či care, mai ales, este capabil─â s─â produc─â un vis mai seduc─âtor pentru miliardele de oameni de pe planet─â. America va sucomba ├«n momentul ├«n care miliarde de oameni vor ├«nceta s─â o mai priveasc─â - a┼ča cum fac acum - ca pe un model de urmat sau ca pe un vis spre care trebuie s─â se ├«ndrepte. Mi-e imposibil s─â g─âsesc acum o asemenea ┼úar─â ├«n lume ┼či am dificult─â┼úi s─â anticipez apari┼úia unei asemenea entit─â┼úi, foarte cur├«nd. Rivalul cel mai apropiat este Uniunea European─â, dar aici s├«nt ├«nc─â multe de f─âcut, ├«n primul r├«nd pentru ca cet─â┼úeanul european s─â cread─â ├«n UE, a┼ča cum crede cet─â┼úeanul american ├«n SUA. Mai mult, cred c─â e de-a dreptul periculos s─â ne g├«ndim la SUA ca la un imperiu c─âzut. ├Än fond, ├«n politic─â lucr─âm cu conven┼úii, cu concepte care au o rela┼úie profund─â cu credin┼úele noastre. Dac─â vom continua s─â repet─âm, purta┼úi mai degrab─â de wishful thinking, dec├«t de argumente reale, c─â America nu mai este lider mondial ┼či vom ajunge s─â ┼či credem acest lucru, atunci vom concluziona c─â responsabilitatea SUA pentru securitatea global─â nu mai e primordial─â. ├Än aceast─â situa┼úie, apare ca o consecin┼ú─â fireasc─â o bun─â doz─â de izola┼úionism ┼či de dezangajare a SUA ┼či nu cred c─â acest fapt ar contribui la stabilitatea ┼či pacea lumii. Dimpotriv─â. O lume ├«n care SUA nu ar mai fi implicat─â ca principal─â for┼ú─â ci, doar, ca un competitor egal cu alte superputeri ar fi o lumea mai rea, mai nedreapt─â, a┼ča cum a fost lumea r─âzboiului rece. Sigur c─â SUA comit erori. Pe de alt─â parte, nu cred c─â exist─â na┼úiune ├«n stare s─â admit─â, s─â se c─âiasc─â ┼či, aproape, s─â se autoflageleze mai mult pentru erorile pe care le comite. Excep┼úionalismul american nu este produsul g├«ndirii americane, ci produsul opiniilor mai tuturor oamenilor din lume despre aceast─â ┼úar─â, iar antiamericanismul masiv al timpurilor noastre nu este altceva dec├«t dezam─âgirea de conjunctur─â a multora c─â America nu se ridic─â la ├«n─âl┼úimea propriului ideal, ┼či nu negarea idealului ├«n sine. At├«ta timp c├«t America r─âm├«ne produsul idealurilor sale e greu de anticipat o c─âdere a ei. ┼×i, ├«n orice caz, e de nedorit.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.