Despre o posibil─â criz─â a economiei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Despre o posibil─â criz─â a economiei noastre jpeg

Dintre multele prostii rostite pe la televizor, am tr─âit s-o aud ╚Öi pe aceea ├«n care, dup─â un cutremur de p─âm├«nt, una dintre ÔÇ×fetele inteligenteÔÇť din televiziunile noastre se afla ├«ntr-un interviu cu un specialist ├«n domeniu. Fata noastr─â era foarte sup─ârat─â pe faptul c─â acest cutremur nu fusese anticipat ╚Öi chiar l-a ├«ntrebat pe specialistul respectiv dac─â aceste fenomene naturale nu pot fi prevestite. Omul a r─âmas pe moment surprins de stupizenia ├«ntreb─ârii, dar nu a reac╚Ťionat ├«n nici un mod. S a mul╚Ťumit s─â r─âspund─â c─â nu, nu pot fi anticipate. Tot a╚Öa se ├«nt├«mpl─â ╚Öi cu crizele economice. Nimeni nu poate prevesti cu exactitate apari╚Ťia unei crize economice. Din aceast─â cauz─â, Roubini nu a fost genial c├«nd a spus c─â va urma o criz─â. Era evident c─â va urma o criz─â ╚Öi nu a fost singurul care a spus-o. Nu exist─â metode ├«n ╚Ötiin╚Ťa social─â care s─â spun─â cu exactitate momentul apari╚Ťiei unei rupturi ├«ntr-un sistem social, dup─â cum nu exist─â metode care s─â permit─â cuantificarea cu exactitate a apari╚Ťiei unui cutremur. Restul s├«nt exprim─âri aproximative care nu ne ajut─â prea mult.

├Än cele ce urmeaz─â ne propunem s─â l─âs─âm speciali╚Ötii ├«n cutremure s─â se pronun╚Ťe asupra unui posibil viitor -seism ╚Öi noi s─â discut─âm despre o posibil─â viitoare criz─â economic─â. Nu ne vom raporta la economia mondial─â, ci doar la economia ╚Ť─ârii noastre. Este posibil─â o criz─â economic─â proprie, adic─â ├«n afara ciclului economic global? Care s├«nt premisele acestei posibile crize? Cum se manifest─â aceast─â criz─â, deci cum o recunoa╚Ötem? Care ar putea fi amploarea sa? Cum poate fi comb─âtut─â, prevenit─â, o asemenea criz─â?

Primul lucru pe care trebuie s─â-l spunem este acela c─â economia global─â se afl─â ├«ntr-o perioad─â de recuperare economic─â ╚Öi cre╚Ötere dup─â criza din anul 2008. Este un moment de ÔÇ×veselieÔÇť, cum spun economi╚Ötii, ╚Öi de entuziasm. Dac─â lucrurile nu vor fi deranjate de un conflict comercial sau militar planetar, atunci este de a╚Öteptat ca aceast─â perioad─â s─â continue. S├«ntem la ├«nceputul unui nou ciclu Kondratiev. Ne afl─âm ├«n faza ascendent─â a ciclului economic, ├«n interiorul c─âreia noile tehnologii IT&C dau tendin╚Ťa ╚Öi duc omenirea ├«nainte. Este un val excelent anticipat de c─âtre Toffler, a c─ârui tendin╚Ť─â caracterizeaz─â secolul nostru. Dincolo de ciclurile sale mai pu╚Ťin sesizabile (cum s├«nt cele decenale, de exemplu), nu este de a╚Öteptat ca economia mondial─â s─â intre ├«ntr-o mare criz─â ├«nainte de epuizarea acestei noi tendin╚Ťe.

Chiar pe acest fond, la noi poate izbucni o criz─â economic─â. ├Än ce condi╚Ťii se poate ├«nt├«mpla asta? Condi╚Ťia de baz─â, ├«ndeplinit─â, din p─âcate, este aceea a unui management macroeconomic autarhic, ├«n dezacord cu angajamentele politice ╚Öi economice. Adic─â ├«mpotriva intereselor Rom├óniei. Aceasta are la baz─â pozi╚Ťionarea eronat─â a celor care ne conduc. Ei nu ├«n╚Ťeleg c─â Rom├ónia de azi este o ╚Ťar─â deschis─â, membr─â a UE, legat─â prin foarte multe angajamente comerciale ╚Öi financiare de statele dezvoltate, membre ale UE. ├Än aceste condi╚Ťii, economia nu poate fi condus─â prin politici proprii, autarhice. Aici este o mare contradic╚Ťie, una fundamental─â. Instrumentele economice aplicabile s├«nt diferite. Dar s─â ne explic─âm, s─â fim mai clari. Se tot discut─â despre infla╚Ťie ╚Öi despre rolul s─âu ├«n dezvoltarea economic─â a unui stat. Este clar, ╚Öi teoreticienii, dar ╚Öi practicienii cunosc acest lucru, c─â exist─â conceptul de ÔÇ×infla╚Ťie benefic─âÔÇť. Da, banii pot fi folosi╚Ťi pentru expansiune economic─â ╚Öi chiar au fost folosi╚Ťi pentru expansiune economic─â. Dac─â cineva va analiza ritmurile infla╚Ťiei ╚Öi ale cre╚Öterii economice ale statelor occidentale de dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, va realiza c─â banii au fost folosi╚Ťi pentru expansiune ╚Öi dezvoltare economic─â. S├«nt ├«ns─â c├«teva condi╚Ťii pe care o ╚Ťar─â trebuie s─â le ├«ndeplineasc─â pentru a folosi infla╚Ťia, deficitele ╚Öi ├«ndatorarea pentru dezvoltare. Este vorba despre capacitatea ╚Ť─ârii respective de a valorifica pozitiv moneda ├«n exces. Banii trebuie s─â duc─â la expansiunea economiei reale (├«n interior, dar ╚Öi ├«n exterior), s─â multiplice acumularea de capital real ╚Öi s─â creeze premisele absorb╚Ťiei ╚Öi revenirii monedei. Dac─â banii aduc bani, atunci totul este ├«n regul─â, infla╚Ťia poate fi resorbit─â ╚Öi datoriile pot fi sustenabile. Dac─â banii nu aduc bani, ci doar datorii nesustenabile, atunci apar problemele. ├Än acela╚Öi timp, politicile economice s├«nt dictate de restric╚Ťiile de pozi╚Ťionare a statului ├«n raport cu economia mondial─â din momentul aplic─ârii lor. Pentru a nu e╚Öua ╚Öi a nu duce la crize, ele trebuie s─â fie adecvate ├«n raport cu aceste pozi╚Ťii. O ╚Ťar─â care are angajamente de deschidere economic─â ├«n raport cu un spa╚Ťiu economic ╚Öi politic cum este cazul Rom├ónia-UE, nu poate practica politici autarhice, adic─â nu se poate gestiona ca un stat izolat, cu spatele la celelalte state. ├Än aceste condi╚Ťii de inadecvare ╚Öi de comportament economic guvernamental deviant, da, este posibil ca Rom├ónia s─â treac─â printr-o criz─â economic─â proprie, chiar ├«n timp ce statele partenere se afl─â pe faza ascendent─â a ciclului economic. Chiar integrat─â ├«n UE, p├«n─â la urm─â economia noastr─â este condus─â de c─âtre guvernul nostru. O asemenea criz─â ar fi ca o intrare pe contrasens.

Cum recunoa╚Ötem o posibil─â astfel de criz─â? Exist─â m─âsur─âtori ├«n ╚Ötiin╚Ťa economic─â, a╚Öa cum exist─â m─âsur─âtori, s─â zicem, ├«n medicin─â. C├«nd un organism uman se apropie de boal─â, parametrii s─âi de func╚Ťionare o arat─â destul de sugestiv. Un medic diagnostician judec─â to╚Ťi ace╚Öti parametri pentru a putea stabili cu exactitate de unde vine boala. ├Äntr-un sistem economic na╚Ťional se ├«nt├«mpl─â la fel. Parametrii de func╚Ťionare ai economiei ne spun c├«nd se apropie criza sau c├«nd s├«ntem ├«n criz─â. Dac─â vom continua cu exemplul despre infla╚Ťie, atunci putem spune ├«n mod clar c─â o infla╚Ťie de 10 15% ├«nseamn─â deja instalarea unei crize economice. La asemenea cifre dispare ├«ncrederea ├«n moneda na╚Ťional─â ╚Öi fenomenul ├«ncepe s─â se autoalimenteze pe diferite canale. Primul dintre canalele care autoalimenteaz─â infla╚Ťia este cursul de schimb valutar, presat ├«n permanen╚Ť─â ca urmare a fenomenului de ÔÇ×fug─â de leuÔÇť, dar mai exist─â ╚Öi alte canale, cum s├«nt dob├«nzile bancare, infla╚Ťia importat─â, fenomenul de cre╚Ötere a costurilor ├«n economie, spirala infla╚Ťionist─â. ├Än cursul infla╚Ťiei, odat─â dezordinea instalat─â, nimeni nu mai ╚Ötie care s├«nt cauzele ╚Öi care efectele. Totul se ├«ntrep─âtrunde ╚Öi se poten╚Ťeaz─â spre haos. Am luat ├«n dezbatere infla╚Ťia ca exemplu de semnalare a crizei, dar poate s─â nu fie singura. Chiar ╚Öi mult tr├«mbi╚Ťata ├«ncadrare de anul trecut ├«n deficitul bugetar de 3% este una discutabil─â, f─âcut─â ├«n condi╚Ťiile ├«n care PIB-ul a crescut mult, gonflat fiind de consum ╚Öi de iluzia prosperit─â╚Ťii. Pe fondul distrugerii echilibrelor ╚Öi al pierderii ├«ncrederii ├«n Rom├ónia, dar ╚Öi pe fondul ├«ndator─ârii, putem intra ├«ntr-o criz─â a ramburs─ârii datoriei publice, a╚Öa cum i s-a ├«nt├«mplat Greciei. O asemenea criz─â ar presupune ani ├«ndelunga╚Ťi de austeritate. Ar fi un fel de plat─â pentru iluzia consumului de acum. De fapt, austeritatea este singura op╚Ťiune de ie╚Öire din criz─â pentru un stat ca Rom├ónia, care nu-╚Öi poate externaliza ├«n nici un fel dezechilibrele ╚Öi nu poate transmite asupra partenerilor s─âi, prin exporturi competitive, tensiunile interne. Cu alte cuvinte, ar fi bine s─â ╚Ötim exact s─â gestion─âm corect ╚Öi cu pruden╚Ť─â ceea ce avem ╚Öi s─â nu pic─âm ├«ntr-un entuziasm gratuit, pe care ├«l putem pl─âti scump mai t├«rziu. Statele lumii s├«nt diferite, iar managementul lor macroeconomic este diferit. Atunci c├«nd conduci o economie trebuie s─â ╚Ötii exact ce conduci ╚Öi mediul extern ├«n care o conduci. C├«teva dintre becule╚Ťele tabloului de bord macroeconomic s├«nt deja aprinse ╚Öi multe altele se pot aprinde ├«n perioada urm─âtoare. Da, r─âspunsul este afirmativ. Rom├ónia se ├«ndreapt─â acum spre o criz─â economic─â major─â, dac─â filozofia de management macroeconomic nu se va schimba rapid.

C├«nd va fi aceast─â criz─â? Viteza cu care ne ├«ndrept─âm spre ea este destul de mare dac─â ne g├«ndim c─â infla╚Ťia era ÔÇ×negativ─âÔÇť acum c├«╚Ťiva ani, iar acum se ridic─â deja la 5%. Gospodinele din Guvernul Rom├óniei par foarte hot─âr├«te s─â dea cu ma╚Öina ├«n gard. Teoria conspira╚Ťiei spune c─â nu ar fi chiar ele vinovate ╚Öi c─â a╚Öa s├«nt sf─âtuite. Asta are mai pu╚Ťin─â importan╚Ť─â. De asemenea, tot teoria conspira╚Ťiei spune c─â ace╚Öti oameni ╚Ötiu ce fac, dar o fac inten╚Ťionat, ac╚Ťion├«nd ├«mpotriva Rom├óniei ╚Öi a statutului s─âu de ╚Ťar─â membr─â a UE cu angajamente ╚Öi obliga╚Ťii. Dac─â trecem peste teoria conspira╚Ťiei, atunci putem b─ânui c─â ├«n spatele unor asemenea m─âsuri, care induc dezechilibre ╚Öi ne├«ncredere, st─â cineva care se joac─â de-a Keynes cu economia noastr─â. Acel ÔÇ×cinevaÔÇť b─ânuit aplic─â ├«ns─â un keynesism superficial ├«n╚Ťeles, f─âr─â s─â ╚Ötie prea multe despre epoc─â, autor ╚Öi despre ceea ce ├«nseamn─â keynesismul, o doctrin─â ce d─â solu╚Ťii de combatere a crizelor la nivelul anului 1936 ╚Öi care nu au nimic de-a face cu economia Rom├óniei din anul 2018.

Contabilii vechi purtau la ureche un creion chimic. Acela era instrumentul care f─âcea ╚Öi desf─âcea totul. Din creionul chimic se f─âcea planul ╚Öi tot creionul chimic pl─âtea salarii sau sporuri. Ideea c─â economia se poate face din creionul chimic este o eroare toxic─â, pe care o vom pl─âti cu v├«rf ╚Öi ├«ndesat. Dac─â ar fi a╚Öa, ar fi simplu, statele planetei P─âm├«nt nu s-ar mai ├«mp─âr╚Ťi ├«n bogate ╚Öi s─ârace. Un creion chimic din acesta viteaz ne-ar face s─â tr─âim tot at├«t de bine ca orice na╚Ťiune de pe P─âm├«nt. Ce bine ar fi!!! 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Capitalismul ÔÇô O dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, 2016.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?