Despre o posibil─â criz─â a economiei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Despre o posibil─â criz─â a economiei noastre jpeg

Dintre multele prostii rostite pe la televizor, am tr─âit s-o aud ╚Öi pe aceea ├«n care, dup─â un cutremur de p─âm├«nt, una dintre ÔÇ×fetele inteligenteÔÇť din televiziunile noastre se afla ├«ntr-un interviu cu un specialist ├«n domeniu. Fata noastr─â era foarte sup─ârat─â pe faptul c─â acest cutremur nu fusese anticipat ╚Öi chiar l-a ├«ntrebat pe specialistul respectiv dac─â aceste fenomene naturale nu pot fi prevestite. Omul a r─âmas pe moment surprins de stupizenia ├«ntreb─ârii, dar nu a reac╚Ťionat ├«n nici un mod. S a mul╚Ťumit s─â r─âspund─â c─â nu, nu pot fi anticipate. Tot a╚Öa se ├«nt├«mpl─â ╚Öi cu crizele economice. Nimeni nu poate prevesti cu exactitate apari╚Ťia unei crize economice. Din aceast─â cauz─â, Roubini nu a fost genial c├«nd a spus c─â va urma o criz─â. Era evident c─â va urma o criz─â ╚Öi nu a fost singurul care a spus-o. Nu exist─â metode ├«n ╚Ötiin╚Ťa social─â care s─â spun─â cu exactitate momentul apari╚Ťiei unei rupturi ├«ntr-un sistem social, dup─â cum nu exist─â metode care s─â permit─â cuantificarea cu exactitate a apari╚Ťiei unui cutremur. Restul s├«nt exprim─âri aproximative care nu ne ajut─â prea mult.

├Än cele ce urmeaz─â ne propunem s─â l─âs─âm speciali╚Ötii ├«n cutremure s─â se pronun╚Ťe asupra unui posibil viitor -seism ╚Öi noi s─â discut─âm despre o posibil─â viitoare criz─â economic─â. Nu ne vom raporta la economia mondial─â, ci doar la economia ╚Ť─ârii noastre. Este posibil─â o criz─â economic─â proprie, adic─â ├«n afara ciclului economic global? Care s├«nt premisele acestei posibile crize? Cum se manifest─â aceast─â criz─â, deci cum o recunoa╚Ötem? Care ar putea fi amploarea sa? Cum poate fi comb─âtut─â, prevenit─â, o asemenea criz─â?

Primul lucru pe care trebuie s─â-l spunem este acela c─â economia global─â se afl─â ├«ntr-o perioad─â de recuperare economic─â ╚Öi cre╚Ötere dup─â criza din anul 2008. Este un moment de ÔÇ×veselieÔÇť, cum spun economi╚Ötii, ╚Öi de entuziasm. Dac─â lucrurile nu vor fi deranjate de un conflict comercial sau militar planetar, atunci este de a╚Öteptat ca aceast─â perioad─â s─â continue. S├«ntem la ├«nceputul unui nou ciclu Kondratiev. Ne afl─âm ├«n faza ascendent─â a ciclului economic, ├«n interiorul c─âreia noile tehnologii IT&C dau tendin╚Ťa ╚Öi duc omenirea ├«nainte. Este un val excelent anticipat de c─âtre Toffler, a c─ârui tendin╚Ť─â caracterizeaz─â secolul nostru. Dincolo de ciclurile sale mai pu╚Ťin sesizabile (cum s├«nt cele decenale, de exemplu), nu este de a╚Öteptat ca economia mondial─â s─â intre ├«ntr-o mare criz─â ├«nainte de epuizarea acestei noi tendin╚Ťe.

Chiar pe acest fond, la noi poate izbucni o criz─â economic─â. ├Än ce condi╚Ťii se poate ├«nt├«mpla asta? Condi╚Ťia de baz─â, ├«ndeplinit─â, din p─âcate, este aceea a unui management macroeconomic autarhic, ├«n dezacord cu angajamentele politice ╚Öi economice. Adic─â ├«mpotriva intereselor Rom├óniei. Aceasta are la baz─â pozi╚Ťionarea eronat─â a celor care ne conduc. Ei nu ├«n╚Ťeleg c─â Rom├ónia de azi este o ╚Ťar─â deschis─â, membr─â a UE, legat─â prin foarte multe angajamente comerciale ╚Öi financiare de statele dezvoltate, membre ale UE. ├Än aceste condi╚Ťii, economia nu poate fi condus─â prin politici proprii, autarhice. Aici este o mare contradic╚Ťie, una fundamental─â. Instrumentele economice aplicabile s├«nt diferite. Dar s─â ne explic─âm, s─â fim mai clari. Se tot discut─â despre infla╚Ťie ╚Öi despre rolul s─âu ├«n dezvoltarea economic─â a unui stat. Este clar, ╚Öi teoreticienii, dar ╚Öi practicienii cunosc acest lucru, c─â exist─â conceptul de ÔÇ×infla╚Ťie benefic─âÔÇť. Da, banii pot fi folosi╚Ťi pentru expansiune economic─â ╚Öi chiar au fost folosi╚Ťi pentru expansiune economic─â. Dac─â cineva va analiza ritmurile infla╚Ťiei ╚Öi ale cre╚Öterii economice ale statelor occidentale de dup─â al Doilea R─âzboi Mondial, va realiza c─â banii au fost folosi╚Ťi pentru expansiune ╚Öi dezvoltare economic─â. S├«nt ├«ns─â c├«teva condi╚Ťii pe care o ╚Ťar─â trebuie s─â le ├«ndeplineasc─â pentru a folosi infla╚Ťia, deficitele ╚Öi ├«ndatorarea pentru dezvoltare. Este vorba despre capacitatea ╚Ť─ârii respective de a valorifica pozitiv moneda ├«n exces. Banii trebuie s─â duc─â la expansiunea economiei reale (├«n interior, dar ╚Öi ├«n exterior), s─â multiplice acumularea de capital real ╚Öi s─â creeze premisele absorb╚Ťiei ╚Öi revenirii monedei. Dac─â banii aduc bani, atunci totul este ├«n regul─â, infla╚Ťia poate fi resorbit─â ╚Öi datoriile pot fi sustenabile. Dac─â banii nu aduc bani, ci doar datorii nesustenabile, atunci apar problemele. ├Än acela╚Öi timp, politicile economice s├«nt dictate de restric╚Ťiile de pozi╚Ťionare a statului ├«n raport cu economia mondial─â din momentul aplic─ârii lor. Pentru a nu e╚Öua ╚Öi a nu duce la crize, ele trebuie s─â fie adecvate ├«n raport cu aceste pozi╚Ťii. O ╚Ťar─â care are angajamente de deschidere economic─â ├«n raport cu un spa╚Ťiu economic ╚Öi politic cum este cazul Rom├ónia-UE, nu poate practica politici autarhice, adic─â nu se poate gestiona ca un stat izolat, cu spatele la celelalte state. ├Än aceste condi╚Ťii de inadecvare ╚Öi de comportament economic guvernamental deviant, da, este posibil ca Rom├ónia s─â treac─â printr-o criz─â economic─â proprie, chiar ├«n timp ce statele partenere se afl─â pe faza ascendent─â a ciclului economic. Chiar integrat─â ├«n UE, p├«n─â la urm─â economia noastr─â este condus─â de c─âtre guvernul nostru. O asemenea criz─â ar fi ca o intrare pe contrasens.

Cum recunoa╚Ötem o posibil─â astfel de criz─â? Exist─â m─âsur─âtori ├«n ╚Ötiin╚Ťa economic─â, a╚Öa cum exist─â m─âsur─âtori, s─â zicem, ├«n medicin─â. C├«nd un organism uman se apropie de boal─â, parametrii s─âi de func╚Ťionare o arat─â destul de sugestiv. Un medic diagnostician judec─â to╚Ťi ace╚Öti parametri pentru a putea stabili cu exactitate de unde vine boala. ├Äntr-un sistem economic na╚Ťional se ├«nt├«mpl─â la fel. Parametrii de func╚Ťionare ai economiei ne spun c├«nd se apropie criza sau c├«nd s├«ntem ├«n criz─â. Dac─â vom continua cu exemplul despre infla╚Ťie, atunci putem spune ├«n mod clar c─â o infla╚Ťie de 10 15% ├«nseamn─â deja instalarea unei crize economice. La asemenea cifre dispare ├«ncrederea ├«n moneda na╚Ťional─â ╚Öi fenomenul ├«ncepe s─â se autoalimenteze pe diferite canale. Primul dintre canalele care autoalimenteaz─â infla╚Ťia este cursul de schimb valutar, presat ├«n permanen╚Ť─â ca urmare a fenomenului de ÔÇ×fug─â de leuÔÇť, dar mai exist─â ╚Öi alte canale, cum s├«nt dob├«nzile bancare, infla╚Ťia importat─â, fenomenul de cre╚Ötere a costurilor ├«n economie, spirala infla╚Ťionist─â. ├Än cursul infla╚Ťiei, odat─â dezordinea instalat─â, nimeni nu mai ╚Ötie care s├«nt cauzele ╚Öi care efectele. Totul se ├«ntrep─âtrunde ╚Öi se poten╚Ťeaz─â spre haos. Am luat ├«n dezbatere infla╚Ťia ca exemplu de semnalare a crizei, dar poate s─â nu fie singura. Chiar ╚Öi mult tr├«mbi╚Ťata ├«ncadrare de anul trecut ├«n deficitul bugetar de 3% este una discutabil─â, f─âcut─â ├«n condi╚Ťiile ├«n care PIB-ul a crescut mult, gonflat fiind de consum ╚Öi de iluzia prosperit─â╚Ťii. Pe fondul distrugerii echilibrelor ╚Öi al pierderii ├«ncrederii ├«n Rom├ónia, dar ╚Öi pe fondul ├«ndator─ârii, putem intra ├«ntr-o criz─â a ramburs─ârii datoriei publice, a╚Öa cum i s-a ├«nt├«mplat Greciei. O asemenea criz─â ar presupune ani ├«ndelunga╚Ťi de austeritate. Ar fi un fel de plat─â pentru iluzia consumului de acum. De fapt, austeritatea este singura op╚Ťiune de ie╚Öire din criz─â pentru un stat ca Rom├ónia, care nu-╚Öi poate externaliza ├«n nici un fel dezechilibrele ╚Öi nu poate transmite asupra partenerilor s─âi, prin exporturi competitive, tensiunile interne. Cu alte cuvinte, ar fi bine s─â ╚Ötim exact s─â gestion─âm corect ╚Öi cu pruden╚Ť─â ceea ce avem ╚Öi s─â nu pic─âm ├«ntr-un entuziasm gratuit, pe care ├«l putem pl─âti scump mai t├«rziu. Statele lumii s├«nt diferite, iar managementul lor macroeconomic este diferit. Atunci c├«nd conduci o economie trebuie s─â ╚Ötii exact ce conduci ╚Öi mediul extern ├«n care o conduci. C├«teva dintre becule╚Ťele tabloului de bord macroeconomic s├«nt deja aprinse ╚Öi multe altele se pot aprinde ├«n perioada urm─âtoare. Da, r─âspunsul este afirmativ. Rom├ónia se ├«ndreapt─â acum spre o criz─â economic─â major─â, dac─â filozofia de management macroeconomic nu se va schimba rapid.

C├«nd va fi aceast─â criz─â? Viteza cu care ne ├«ndrept─âm spre ea este destul de mare dac─â ne g├«ndim c─â infla╚Ťia era ÔÇ×negativ─âÔÇť acum c├«╚Ťiva ani, iar acum se ridic─â deja la 5%. Gospodinele din Guvernul Rom├óniei par foarte hot─âr├«te s─â dea cu ma╚Öina ├«n gard. Teoria conspira╚Ťiei spune c─â nu ar fi chiar ele vinovate ╚Öi c─â a╚Öa s├«nt sf─âtuite. Asta are mai pu╚Ťin─â importan╚Ť─â. De asemenea, tot teoria conspira╚Ťiei spune c─â ace╚Öti oameni ╚Ötiu ce fac, dar o fac inten╚Ťionat, ac╚Ťion├«nd ├«mpotriva Rom├óniei ╚Öi a statutului s─âu de ╚Ťar─â membr─â a UE cu angajamente ╚Öi obliga╚Ťii. Dac─â trecem peste teoria conspira╚Ťiei, atunci putem b─ânui c─â ├«n spatele unor asemenea m─âsuri, care induc dezechilibre ╚Öi ne├«ncredere, st─â cineva care se joac─â de-a Keynes cu economia noastr─â. Acel ÔÇ×cinevaÔÇť b─ânuit aplic─â ├«ns─â un keynesism superficial ├«n╚Ťeles, f─âr─â s─â ╚Ötie prea multe despre epoc─â, autor ╚Öi despre ceea ce ├«nseamn─â keynesismul, o doctrin─â ce d─â solu╚Ťii de combatere a crizelor la nivelul anului 1936 ╚Öi care nu au nimic de-a face cu economia Rom├óniei din anul 2018.

Contabilii vechi purtau la ureche un creion chimic. Acela era instrumentul care f─âcea ╚Öi desf─âcea totul. Din creionul chimic se f─âcea planul ╚Öi tot creionul chimic pl─âtea salarii sau sporuri. Ideea c─â economia se poate face din creionul chimic este o eroare toxic─â, pe care o vom pl─âti cu v├«rf ╚Öi ├«ndesat. Dac─â ar fi a╚Öa, ar fi simplu, statele planetei P─âm├«nt nu s-ar mai ├«mp─âr╚Ťi ├«n bogate ╚Öi s─ârace. Un creion chimic din acesta viteaz ne-ar face s─â tr─âim tot at├«t de bine ca orice na╚Ťiune de pe P─âm├«nt. Ce bine ar fi!!! 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Capitalismul ÔÇô O dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, 2016.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.