Despre ideologii, la noi
Cînd aud chemări la dezideologizare în România de astăzi, abia mă abţin să nu rîd. Adevărul este că ideologiile nu reprezintă aproape nimic la noi. Dacă citim textele lui Caragiale " cel care a fixat în veac softul după care se face politică în România " vom vedea că foarte rar personajele sale care sînt oameni politici declină limpede apartenenţa la un partid anume sau la o ideologie. De ce? Pentru că marele meu concitadin a înţeles esenţialul: nici nu contează. România este o ţară incapabilă să trăiască ideologic, iar poporul meu este cu totul nepotrivit pentru rigorile şi ardoarea unei ideologii. Asta nu ar fi nimic, pentru că această incapacitate de a investi energii naţionale într-o anume credinţă politică ne scuteşte de un mare pericol " acela de a face rău umanităţii. România nu va fi niciodată un pericol pentru marile valori ale civilizaţiei. E drept, inapetenţa pentru ideologie ne condamnă şi la un loc secund printre cei care chiar dau profilul intelectual-politic al lumii. Dar, poate, e mai bine aşa. Însă e îngrijorător că politica românească este profund dezideologizată şi asta o face să fie cu totul altceva decît ceea ce ar trebui să fie. La noi, ideologiile se rezumă la texte citite de o pătură tot mai îngustă de oameni " o categorie ce ar putea fi numită "intelectuali", dar sînt mai puţin decît asta, sau "oameni politici", dar sînt mai mult decît asta. Nu cunosc partid important din România care să-şi conducă acţiunea politică după o ideologie anume, oricare ar fi ea. În mod normal, acţiunea politică presupune o decizie care se bazează pe valorile politice în care crezi. Mai precis, în faţa unei provocări economice, sociale, politice, strategice sau de orice altă natură, după analiză, interoghezi valorile în care crezi şi răspunsul astfel obţinut structurează soluţia. Numai că acest demers, cît se poate de firesc, nu există la noi. Aici, la porţile Levantului, se manifestă intens cel mai perfid fenomen cu putinţă: politizarea non-ideologică. Chiar şi în cazul unei ideologii impuse cu tancul, versiunea