Despre ce este vorba în test, copii?

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Fascinații profesorale jpeg

În urma ultimelor două articole pe care le-am scris, avînd ca subiect modelul de test pentru examenul de Evaluare Națională 2021, au început să apară niște zvonuri, unele amuzante chiar, despre mine. Cel dintîi, cum că aș face parte din grupul celor care au conceput acest model. Ei bine, nu am făcut parte, o spun pe șleau aici, am aflat cum arată la vreo jumătate de zi după apariția lui publică. Nu-s tocmai ușor de demontat zvonurile, în general, am învățat asta și din viață, dar și din unele cursuri pe care le-am mai făcut, printre care, spre exemplu, cel de educație media. Simplu e să lansezi, apoi zvonul se rostogolește și capătă amploare.

Totuși, n-am făcut parte, fapt care cumva ar trebui să fie confirmat de celelalte zvonuri, cu care primul se bate cap în cap, în ciuda faptului că toate umblă cam prin aceleași cercuri. Al doilea zvon, deci, este că aș avea scrisă o carte cu teste pe care să o scot imediat, că am în plan un soi de afacere necinstită. N-am. N-am nici un rînd scris la vreo carte de teste. Nici eu, nici echipa cu care lucrez în ultimii ani. N-avem. Asta este. Vezi, Doamne, am făcut parte din echipa care a conceput modelul, am și carte gata pregătită pentru tipar, cu aceste teste de antrenament. Și-aici intervine al treilea zvon, pe care nu-l înțeleg în logica lui asociat celorlalte două zvonuri. Și anume că, deși inițial am afirmat că îmi place modelul, ulterior am început să-l critic. Pentru că, nu-i așa, aș avea, spune și acest al treilea zvon, o carte cu teste pregătită pentru tipar, dar cu un alt model, cu altă structură și, ca atare, nu-mi convine că structura modelului oficial nu corespunde testelor concepute de mine.

Acum, să o iau metodic. Am spus din capul locului că acest model îmi place și că felicit echipa care a lucrat la el. Nu îmi retrag această afirmație, ba chiar o întăresc. Îmi place faptul că s-a rupt pisica. Faptul că acest model vine cu o viziune proaspătă, în concordanță cu tendințele mondiale din evaluare, în concordanță cu viziunea programei școlare, în concordanță cu modelul curricular al dezvoltării personale, cel pe care se bazează și actuala programă (chiar dacă are destule neajunsuri și ea). Îmi place! Îmi place în ansamblu structura testului. Cred că era imperios necesar să ajungem cu procesul evaluării înspre ceva asemănător cu ceea ce oferă acest model.

Cu toate acestea, mi-am manifestat încă prin cele dintîi reacții unele rezerve, am indicat unele neajunsuri ale testului, iar apoi am început să le disec mai atent. Voi continua și acum, scanînd încă puțin componentele testului, pentru ca apoi să mai explic, încă o dată, de ce nu poate, nu e deloc de dorit să rămînă exact așa cum arată acum.

Pornesc dinspre ultimul subiect, la care mă oprisem data trecută spre final. Încerc să explic unele chestiuni de viziune didactică, sper să reușesc să o fac fără a fi gongoric, ci cît mai clar și aplicat. Viziunea curriculară a dezvoltării personale susține un demers de abordare a textului literar dinspre receptarea lui globală înspre desfacerea articulațiilor tehnice și de sens ale acestuia. Foarte banal spus, această receptare globală, aproape simultană cu lectura de identificare, ar însemna răspunsul la întrebarea „Despre ce este vorba în text?”. Un răspuns la această întrebare presupune în principiu să poți prezenta lumea surprinsă în text, fiind, ca să zic așa, „la temă”. E o abordare foarte eficientă, onestă, mai ales în perspectiva unei finalități cum este formarea lectorului de plăcere: nu-l tîmpești pe copil cu analize complicate, sofisticate, teoretice. După această receptare globală, vin la rînd pașii comprehensiunii pe spații tot mai mici, ai interpretării, ai contextualizării culturale etc. Construcția acestui subiect dorea o astfel de abordare. Faptul că în cerință se precizează că elevul are de construit o compunere despre „iubirea pentru natură” și că primul reper care urmărește să orienteze demersul redactării solicită tocmai prezentarea lumii descrise în text este relevant în acest sens. Cu toate acestea, subiectul în ansamblul lui nu este în concordanță cu programa școlară și nici cu un demers coerent și corect din punct de vedere evaluativ. Cu un demers evaluativ nu este în concordanță pentru că aglomerează, dincolo de cele două aspecte indicate, tema textului, respectiv descrierea lumii acestuia, o serie de alte elemente, începînd de la acele așa-zise cuvinte-cheie, între care se află termeni de metatext, apoi o serie de trei idei despre text și o semnificație a acestuia (unde mai e receptarea globală a elevului, dacă e orientată prin această sumedenie de sugestii?), pînă la alte repere care vizează identificarea și interpretarea unor figuri de stil și a unor secvențe din text. Etapa receptării globale este amalgamată cu etapele de comprehensiune și de interpretare. În demersul didactic firesc, de la clasă, se parcurg aceste etape, treptat. În fapt, ceea ce vrea acest subiect să facă nu este să evalueze capacitatea de receptare globală a textului de către elev, ceea ce ar fi excelent dacă ar face, ci să facă și asta, dar și să ducă apoi totul, într-o singură compunere, și înspre comprehensiune și interpretare, de parcă la un examen dat la 14-15 ani, în jumătate de oră sau cît îți rămîne pentru acest subiect, tu, copil, poți face asta în mod coerent. Ba mai mult, să asociezi și cu experiențe personale, schimbînd deci registrul stilistic. Și aici apare a doua neconcordanță cu programa școlară. Pentru că oricît ne-ar plăcea sau nu această programă, ea trebuie respectată. Or, și subliniez clar acest lucru, în programa școlară NU există acest tip de compunere asociat domeniului redactării.

Ce vreau să spun? Există soluții, se pot găsi, de optimizare. Trebuie doar puțină voință pentru a se declanșa acest proces. Și, în încheiere, vreau să enumăr cele mai mari obiecții pe care le am față de întregul model de test. Întîi, impardonabil textul-suport de la subiectul I, nonliterarul, care trebuie obligatoriu să fie text de autor. Apoi, o disproporție semnificativă pe care o poți ușor observa între ponderea nonliterar-literar în ansamblul subiectului, în condițiile în care, totuși, programa școlară propune un număr covîrșitor de texte literare pentru studiu, în raport cu cele nonliterare. În treacăt fie spus, mi se pare normal, pentru că acesta e specificul disciplinei, care are și un rol identitar, totuși. Din această pricină situarea literarului în coada subiectului nu mi se pare foarte fericită. În al treilea rînd, această compunere nefericit formulată ca item de evaluare, dar care ar putea fi optimizată. Am mari rezerve și în privința timpului: un subiect ca acesta nu poate fi în nici un caz rezolvat integral de un elev mediu spre bun în două ore, darmite de unul mai slăbuț. În plus, conform programei, elevii sînt obișnuiți cu un anumit ritual, ca să-i spun așa, al redactării unui text, cu etape care presupun formularea ideilor, scrierea unor ciorne, revizuirea, editarea finală, care nu pot fi parcurse. Nici formatul de caiet al testului, care poate ridica și o serie de alte probleme, nu permite acest ritual.

Conchid afirmînd că modelul acesta deschide o perspectivă validă, dar că fără ajustări de nuanță va genera procente de promovabilitate mult mai mici decît cele de pînă acum. Degeaba ne vom plînge peste un an-doi. Acesta e singurul motiv pentru care insist, nu cărți de teste pe care le am scrise, căci altfel aș avea proiectele mele deja pe rol, în loc să îmi bat capul disecînd testul. Dar acum e momentul! Am speranța, chiar convingerea, că aceste ajustări se vor face totuși, pentru că un ministru profesor de limba și literatura română cum este doamna Anisie știu că este sensibil la argument.       

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii