Despre alții

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Discuţiile despre străini sînt, de cele mai multe ori, fascinante. Motive de toate felurile ne cenzurează cînd e vorba să ne spunem părerea despre o rudă sau despre un prieten – cînd cunoaştem bine pe cineva, un fel de respect pentru complexitatea naturii umane ne face să fim circumspecţi, să nu ne angajăm categoric, să lăsăm loc de întors. Despre străini însă, oricine e gata să se exprime liber, oricine are păreri bine articulate, convingerile sînt solide, nuanţa nu mai are rost. Cu cît mai depărtat este subiectul, cu atît mai dezinhibată este descrierea. 

Puţine plăceri mai mari cunosc în Bucureştii mei decît să-mi ascult compatrioţii cum îşi dau cu părerea despre alte locuri, despre alte seminţii, despre obiceiurile şi legile lor, despre străzile lor şi limba lor, despre hainele şi despre mîncarea lor. În mintea bucureşteanului, fie că circulă cu tramvaiul, fie că circulă cu „jeep-anul“, lumea e bine ierarhizată, categoriile sînt clare, popoarele sînt fidele unor trăsături distinctive, ceea ce explică perfect dinamica istoriei. 

În general, ce credem noi despre străini e un subiect mai puţin important decît ce cred străinii despre noi. Înteleg de ce e aşa: ţară mică, frustrări multe. Dar nu îmi convine deloc, fie şi pentru că o mai largă cultivare a dezbaterilor despre alţii poate să ne mai relaxeze şi să ne mai dea oleacă de încredere, dacă asta e ceea ce ne lipseşte. Oricum, nimic nu e mai savuros decît să asculţi oamenii de pe-aici vorbind despre oamenii de pe-acolo. Se amestecă prejudecăţi, imagini deformate de fantasme sau de coşmaruri ascunse, provincialisme şi aere de superioritate, judecăţi sigure şi fabulaţii de genul rinocerului cu al doilea cap în loc de coadă. Sursele de informaţii sînt, bineînţeles, variate. O rudă care are un vecin care are un nepot care a stat şase luni la nemţi – să vezi ce zice ăla! Sau o revistă sau ceva pe la televizor sau cîte o discuţie surprinsă între doi care au fost acolo sau fotografii comentate de turişti trecuţi în viteză prin acele locuri. 

Cu o reverenţă către maestrul Flaubert, încerc şi eu, mai jos, un mic dicţionar al ideilor primite de-a gata pe care le ronţăie între ei românii de azi, prin pieţe, pe la cîrciumi de toată mîna, prin gări, pe la stadioane sau pe la talk-show-uri, cînd vine vorba despre alţii. 

Americanii – sînt cam proşti, nici n-au auzit de Eminescu. Norocul lor e că au dolari. Sînt aroganţi şi enervează pe toată lumea. Cauboi, pac-pac... Criza vine de la ei. 

Arabii (nediferenţiat) – misterioşi; să fii atent că bagă cuţitu’ fără să stea multă vreme la discuţii; fanatici. Au petrol. Foarte bogaţi. Au harem şi îl admiră în taină pe Osama bin Laden. Kebab (vezi şi Turcii). Aur. Aşa sînt ei... 

Australienii – prea departe.

 Basarabenii – săracii de ei! Au uşi care se deschid şi se închid metafizic: „înspre sine“ şi „dinspre sine“. Sînt în gheara ruşilor. Fraţii noştri de peste Prut. 

Bulgarii – cărăuşii Europei, ceafa groasă, narusenia, castraveciori divini, de vreo patru ani sînt înaintea noastră – ceea ce e scandalos! Litoralul lor e mult mai agreabil şi mai ieftin decît al nostru. Cehii – Naţionala de fotbal foarte bună, Primăvara de la Praga, cînd Ceauşescu a refuzat să participe la invazie, bere excelentă. Ţară mică, dar băţoasă. Praga – ce minunăţie de oraş!!! Havel. Noi n-am avut un Havel. 

Chinezii – peste un miliard, tu îţi dai seama? În curînd o să-i întreacă pe americani. Ba chiar i-au întrecut deja. Vor să investească miliarde, să ne facă şosele, şi noi nu, şi nu. Marea putere de mîine (sau de azi, în funcţie de cît de febril e vorbitorul). 

Englezii – umor sec, la care rîd doar ei şi alţi cîţiva sofisticaţi. Ceaţă. Conduc pe partea cealaltă. Perfidul Albion. 

Elveţienii – curăţenie ca-n farmacie. Ceasuri. Ciocolată. Referendumuri. Plictis. 

Evreii – conduc lumea... Cum nu vedeţi? E atît de clar... 

Francezii – zgîrciţi din cale-afară. Avem o relaţie specială cu ei pentru că sîntem francofoni. Bucureştiul a fost Micul Paris. Îşi vorbesc limba destul de bine, deşi ai senzaţia că nu şi-o merită întotdeauna – oricum, cel mai mare stilist în literatura lor a fost tot unul de-al nostru. 

Grecii – pătimaşi şi bruneţi. Ce insule! Faliment naţional. Default. Eurozona în pericol. Să fii atent cu ei, chiar dacă îţi fac daruri. Indienii – nici ei nu-s puţini. Cultură veche. Yoga. Mănîncă cu mîna. Raj Kapoor. Eliade a fost în India. 

Italienii – palavragii şi zgomotoşi. Au cel mai tare Campionat de Fotbal din lume. Pizza şi paste. Mafia. Sînt bruneţi şi îşi dau cu gel pe păr. Se îmbracă excelent. 

Japonezii – muncesc toată ziua ca nişte nebuni. Mici de înălţime, dar tenace.  Deştepţi ce n-a văzut Pămîntul! Rîd şi se-apleacă tot timpul. 

Machedonii – Becali. Toţi Becalii, şi Gigi, şi Giovani. Dar şi Hagi. 

Nemţii – reci, exacţi, fără imaginaţie. Ordine şi disciplină. Un rege neamţ ne-a făcut oameni. Nici acum nu ne-au iertat că i-am trădat în două războaie mondiale. Nu ştiu să trăiască viaţa... 

Polonezii – Solidaritatea. Beau de sting. Cîrnaţi. Papa e polonez. Cum, nu mai e? 

Ruşii – vodcă, Cehov, Putin. Departe de ei e mai bine. Oamenii cu oarece educaţie deosebesc marea cultură rusă de comunism. Kremlin. Ierni cumplite, Siberia. Gaze. Abramovici. Oligarhi putred de bogaţi. KGB. Sîrbii – oameni dintr-o bucată. Pe vremea lui Tito lucrau în Germania şi aduceau banii în ţara lor. Cei mai buni vecini: ei şi Marea Neagră. 

Spaniolii – cei mai latino dintre latino, fac petreceri toată ziua şi dansează izbind frenetic cu tocurile în podele. Coridă. Real vs Barca. Cîntă de corazón. Acolo merg căpşunarii. 

Suedezii – mai ales suedezele, care fac un fel de turism vinovat în sudul Europei, pentru că bărbaţii lor suferă de unele limitări (aici, întotdeauna, românul clipeşte cu aer de cunoscător, căci şi el se simte „în sudul Europei“ cînd vine vorba de suedeze). 

Turcii – ce ciudat, ne-am bătut patru secole cu ei şi, acum, uite ce prieteni buni sîntem. Kebab şi la ei. Prima noastră Mecca postrevoluţionară a fost, totuşi, Istanbulul. 

Ungurii – enervanţi. Şi astăzi vor Ardealul!

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.