Deruta crescîndă a Marii Britanii

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Deruta crescîndă a Marii Britanii jpeg

ÔÇ×Enough is enoughÔÇť / ÔÇ×Destul e destulÔÇť, a declarat prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, ├«n urma atacului terorist de pe London Bridge. Clar este c─â aproape jum─âtate dintre cei care au votat pe 8 iunie, cu ocazia alegerilor generale din Anglia, au avut destul parte de May, a c─ârei majoritate conservatoare a fost nimicit─â prin vot, duc├«nd la o paralizare a Parlamentului (├«n absen╚Ťa unui partid majoritar). Fie c─â e vorba de ÔÇ×destui imigran╚ŤiÔÇť sau de ÔÇ×destul─â austeritateÔÇť, exist─â o seam─â de lucruri de care aleg─âtorii britanici s-au s─âturat.

Alegerile ├«ns─â au l─âsat ├«n urm─â o Anglie divizat─â ╚Öi derutat─â. Referendumul Brexit de anul trecut, cu privire la r─âm├«nerea ├«n UE, a ar─âtat o diviziune Ie╚Öire-R─âm├«nere, cu grupul Brexit-erilor av├«nd un avans minim. ├Än plus, alegerile generale de anul acesta au dus la o diviziune mai tradi╚Ťional─â st├«nga-dreapta, cu un partid laburist resuscitat prin capitalizarea nemul╚Ťumirii fa╚Ť─â de t─âierile de buget ale conservatorilor.

Pentru a v─â face o idee despre harta politic─â la care s-a ajuns, imagina╚Ťi-v─â un p─âtrat ├«mp─âr╚Ťit de o linie orizontal─â ╚Öi de una vertical─â, cu cele patru sferturi ocupate de adep╚Ťii R─âm├«nerii ╚Öi ai ÔÇ×T─âierilor de bugetÔÇť, de adep╚Ťii R─âm├«nerii ╚Öi ai ÔÇ×Expansiunii economiceÔÇť, de adep╚Ťii Ie╚Öirii ╚Öi ai ÔÇ×T─âierilor de bugetÔÇť, ╚Öi de adep╚Ťii Ie╚Öirii ╚Öi ai ÔÇ×Expansiunii economiceÔÇť. Oricum ai combina cele patru sferturi ale p─âtratului, nu se pot ob╚Ťine jum─ât─â╚Ťi coerente, astfel ├«nc├«t e imposibil s─â afl─âm ce anume ╚Öi-au dorit aleg─âtorii atunci c├«nd au votat. E ├«ns─â posibil s─â afl─âm ce anume nu au vrut aleg─âtorii. E vorba, ├«n mod cert, de dou─â mari chestiuni. Prima este austeritatea, pe care chiar ╚Öi conservatorii au anun╚Ťat c─â o vor abandona. Reducerea cheltuielilor publice pentru echilibrarea bugetului s-a bazat pe o teorie gre╚Öit─â ╚Öi a e╚Öuat ├«n practic─â. Indicatorul cel mai gr─âitor a fost incapacitatea lui George Osborne, ministrul britanic de Finan╚Ťe ├«ntre 2010 ╚Öi 2016, de a atinge vreunul dintre obiectivele sale legate de buget. Deficitul urma s─â fie eliminat ├«n 2015, apoi ├«n 2017, apoi ├«n 2020-2021. Acum, nici un guvern nu s-ar mai av├«nta s─â promit─â o dat─â fix─â.

Obiectivele se bazau pe ideea c─â un program ÔÇ×plauzibilÔÇť de reducere a deficitului ar propaga suficient─â ├«ncredere ├«n mediul de afaceri pentru a contracara efectele nocive ale reducerilor bugetare asupra activit─â╚Ťilor comerciale. Unii spun c─â obiectivele nu au fost niciodat─â cu adev─ârat plauzibile. Adev─ârul e c─â nici nu aveau cum s─â fie: deficitul nu poate sc─âdea dac─â economia nu cre╚Öte, iar reducerile de buget, reale ╚Öi anticipate, fr├«neaz─â cre╚Öterea. Consensul, ast─âzi, e c─â austeritatea a ├«nt├«rziat redresarea cu aproape trei ani, reduc├«nd c├«╚Ötigurile reale ╚Öi d─âun├«nd vizibil unor servicii publice esen╚Ťiale, ca administra╚Ťia local─â, s─ân─âtatea ╚Öi educa╚Ťia. S─â ne a╚Ötept─âm a╚Öadar ca obsesia aberant─â pentru echilibrarea bugetului s─â ├«nceteze. De acum, deficitul va fi doar un parametru de ajustare a st─ârii economiei.

A doua chestiune este imigra╚Ťia nereglementat─â dinspre UE. Cererea Brexit-erilor de ÔÇ×control al grani╚ŤelorÔÇť viza afluxul necontrolat de imigran╚Ťi economici din Europa de Est. Aceast─â dolean╚Ť─â va trebui onorat─â, ├«ntr-un fel sau altul. Migra╚Ťia ├«n interiorul Europei era neglijabil─â c├«nd UE era ├«n principal vest-european─â. Ceea ce s a schimbat atunci c├«nd UE a ├«nceput s─â integreze ╚Ť─ârile cu remunera╚Ťie sc─âzut─â, ex-comuniste. Migra╚Ťia care a urmat a suplinit golurile de pe pia╚Ťa muncii din ╚Ť─âri-gazd─â, precum Anglia ╚Öi Germania, aduc├«nd, ├«n fond, c├«╚Ötiguri imigran╚Ťilor. Dar imigra╚Ťia nereglementat─â nu aduce astfel de beneficii. Studii ale lui George J. Borjas de la Universitatea Harvard ╚Öi ale altora arat─â c─â imigra╚Ťia scade salariile for╚Ťei de munc─â concurente din ╚Ťara-gazd─â. Cel mai celebru studiu al lui Borjas arat─â efectul de sc─âdere net─â a salariilor clasei muncitoare autohtone, provocat de ÔÇ×MarielitosÔÇť ÔÇô cubanezii care au imigrat ├«n mas─â ├«n Miami, ├«n anii 1980.

Aceste temeri au stat la baza insisten╚Ťei statelor suverane asupra dreptului de a controla imigra╚Ťia. Nevoia de control este cu at├«t mai mare atunci c├«nd ╚Ť─ârile-gazd─â au un surplus de for╚Ť─â de munc─â, cum a fost cazul ├«n marea parte a Europei de Vest, dup─â criza din 2008. Sus╚Ťinerea Brexit reprezint─â, de fapt, o cerere de reinstaurare a suveranit─â╚Ťii asupra gra-ni╚Ťelor Marii Britanii. Nucleul acestei probleme este legitimitatea politic─â. ├Änainte de epoca modern─â, pie╚Ťele erau ├«n mare parte locale ╚Öi p─âzite cu stricte╚Ťe de persoanele din afar─â, chiar ╚Öi de cele din ora╚Öele ├«nvecinate. Pie╚Ťele na╚Ťionale au ap─ârut abia odat─â cu na╚Öterea statului modern. Iar circula╚Ťia cu totul liber─â a bunurilor, a capitalului ╚Öi a for╚Ťei de munc─â ├«ntre statele suverane a devenit posibil─â abia atunci c├«nd s-au ├«ndeplinit dou─â condi╚Ťii: ├«nchegarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi ├«ntemeierea unor autorit─â╚Ťi na╚Ťionale capabile s─â ofere protec╚Ťie ├«n situa╚Ťii potrivnice.

Uniunea European─â nu ├«ndepline╚Öte nici una dintre aceste condi╚Ťii. Locuitorii s─âi s├«nt ├«n primul r├«nd cet─â╚Ťeni ai statelor-na╚Ťiune. Iar contractul dintre cet─â╚Ťeni ╚Öi statele de care depind economiile na╚Ťionale nu se poate reproduce la nivel european, deoarece nu exist─â un stat european cu care s─â se ├«ncheie un astfel de contract. Insisten╚Ťa UE ├«n privin╚Ťa liberei circula╚Ťii a for╚Ťei de munc─â, privit─â ca o condi╚Ťie de apartenen╚Ť─â a unei entit─â╚Ťi non-statale, este, ├«n cel mai bun caz, prematur─â. Aceast─â condi╚Ťie va trebui s─â fie restr├«ns─â, nu numai ca parte a acordului Brexit al Angliei, ci la nivelul ├«ntregii UE.

A╚Öadar, unde vor duce p├«n─â la urm─â rezultatele bezmetice ale alegerilor generale din Anglia? Probabil c─â May nu va supravie╚Ťui ca prim-ministru. Osborne a numit-o ÔÇ×dead woman walkingÔÇť / ÔÇ×condamnat─â la moarteÔÇť (evident, f─âr─â s─â precizeze c─â propriile sale m─âsuri de austeritate vor fi contribuit la demiterea ei). Rezultatul cel mai palpabil este, ├«n momentul de fa╚Ť─â, o fund─âtur─â politic─â: un guvern de coali╚Ťie conservator-laburist, cu (poate) un Boris Johnson ca prim-ministru ╚Öi Jeremy Corbyn ca viceprim-ministru. Guvernul ar adopta un program de doi ani, cu dou─â obiective: finalizarea unui acord Brexit ÔÇ×softÔÇť cu UE ╚Öi un program amplu de investi╚Ťii publice ├«n locuin╚Ťe, infrastructur─â ╚Öi energie verde. Programul de investi╚Ťii sper─â ca prin acest flux financiar s─â readuc─â toate cor─âbiile pe linia de plutire. Un avantaj suplimentar al prosperit─â╚Ťii economice ar fi o sc─âdere a ostilit─â╚Ťii fa╚Ť─â de imigra╚Ťie, ceea ce i-ar permite Angliei s─â negocieze o reglementare rezonabil─â a afluxului de imigran╚Ťi.

╚śi, cine ╚Ötie: dac─â negocierile vor for╚Ťa UE s─â-╚Öi redefineasc─â abordarea cu privire la libera circula╚Ťie a for╚Ťei de munc─â, Brexit s-ar putea s─â devin─â mai pu╚Ťin o problem─â a ie╚Öirii Angliei din Uniune, c├«t una a revizuirii condi╚Ťiilor de apartenen╚Ť─â la Uniunea European─â. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii ┼či profesor emerit de economie politic─â la Universitatea Warwick. 

┬ę Project Syndicate, 2017
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost m├ózg─âlit─â cu mesaje de ur─â ┼či amenin┼úare VIDEO
O gr─âdini┼ú─â din Hunedoara a fost vandalizat─â. Autorii distrugerilor au l─âsat mesaje de amenin┼úare ┼či de ur─â pe fa┼úada cl─âdirii.
image
Un general rus obez ┼či retras din activitate, trimis s─â lupte ├«n r─âzboiul din Ucraina: ÔÇ×Nimeni nu-i poate refuza supunereaÔÇŁ
Un general rus pensionat ┼či obez, a fost trimis de Vladimir Putin s─â lupte ├«n prima linie ├«n r─âzboiul din Ucraina care se desf─â┼čoar─â mai ales ├«n partea de est a ┼ú─ârii. Decizia vine ├«n contextul ├«n care armata rus─â pierde tot mai mul┼úi militari de rang ├«nalt pe c├ómpul de lupt─â.
image
ÔÇ×QÔÇŁ, internautul de la care a pornit mi┼čcarea QAnon, a revenit pe forumurile web dup─â 2 ani de pauz─â:┬áÔÇ×S─â juc─âm ├«nc─â o dat─â?ÔÇŁ
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de ÔÇ×QÔÇŁ al forumurilor 4chan ┼či 8kun, personaj ale c─ârui anun┼úuri criptice au dat na┼čtere teoriei conspira┼úiei fasciste pro-Trump cunoscut─â drept QAnon, ┼či-a reluat post─ârile dup─â o pauz─â de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.