Dependența de China

Publicat în Dilema Veche nr. 973 din 1 decembrie – 7 decembrie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Epoca de aur a relațiilor dintre Marea Britanie și China a luat sfîrșit”, titra BBC în aceeași zi în care unul dintre jurnaliștii săi era atacat și reținut de Securitatea chineză la Shanghai. Cuvintele îi aparțin premierului Rishi Sunak și vin cu ocazia primului său discurs major de politică externă de la numirea în funcție. Sunak nu s-a ferit să califice drept „naivă” politica anterioară a guvernelor britanice care au preferat să se ocupe de partea economică a relațiilor cu Beijingul și au trecut în plan secund chestiunea valorilor și principiilor pe care China le promovează. Valori și principii care, din ce în ce mai clar, intră în conflict cu cele occidentale. 

În fapt, oficialul britanic recunoaște că lăcomia a fost principala caracteristică a legăturii dintre Occident și China. Ignorînd aspectele etice și morale ale acestei legături, Vestul a permis transformarea regimului comunist într-un gigant ale cărui ambiții politice sînt măcar pe măsura celor economice care au marcat ultimele decade. Și semnele acestor ambiții se văd în conduita oficialilor chinezi nu numai față de propriii cetățeni, ci și față restul lumii. Un exemplu mic, dar semnificativ este incidentul care a avut loc la mijlocul lunii septembrie la Manchester, cînd diplomații chinezi au considerat necesar să răspundă unui protest pașnic răpind unul dintre participanți și brutalizîndu-l ca și cum s-ar fi aflat în incinta unei secții de poliție din China rurală. 

După 30 de ani de mers pe același drum, o schimbare de direcție nu e tocmai ușoară. Dificultatea resetării atitudinii occidentale față de China s-a văzut cel mai clar cu ocazia recentei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Beijing. Însoțit de șefii mai multor corporații germane, Scholz s-a întîlnit cu dictatorul chinez Xi Jinping deși oportunitatea acestei vizite fusese pusă la îndoială atît în mediile politice germane, cît și în capitalele aliate. De altfel, în paralel cu prezența cancelarului la Beijing, secretarul de stat american Anthony Blinken, aflat în Germania, făcea o remarcă oblică în fața reporterilor veniți să relateze despre o întîlnire a miniștrilor de Externe din G7: „Lucrurile sînt foarte limpezi cînd e vorba despre o poziție comună față de China”. Blinken făcea referire la un editorial publicat de cancelar în presa germană în care erau enumerate mai multe chestiuni care sînt obiect de dispută în relațiile dintre Occident și Beijing. Între acestea,problema drepturilor omului în Xinjiang sau poziția Chinei față de războiul din Ucraina. Mesajul, mai degrabă prudent,al lui Scholz putea fi sintetizat ca un îndemn la reducerea dependenței economice de China. Altfel spus, Blinken a preferat să se raporteze mai degrabă la retorica oficială germană decît la faptele propriu-zise. De partea sa, presa chineză a ales să înțeleagă că Blinken sprijină acțiunile germane și implicit vizita la Beijing, ceea ce, în mod evident, nu era cazul. 

De partea sa, Washington-ul continuă o politică viguroasă de îngrădire a Chinei, refuzîndu-i accesul la înaltă tehnologie și chiar interzicînd americanilor să lucreze pentru companiile chineze care activează în domenii sensibile. E neclar cît de departe va merge această strategie de decuplare a Chinei de la beneficiile comerțului global (pe care îl practică selectiv –accesul străinilor pe piața locală este strict controlat și condiționat de transferuri tehnologice și de know-how), dar sigur este că, pe parcursul ultimelor trei administrații americane, atitudinea față de China s-a înăsprit sensibil. Metodele au fost ușor diferite de la președinte la președinte, nu însă și hotărîrea de a opri avansul Beijingului.

Între timp, apar tot mai multe întrebări despre direcția în care o va apuca China. Săptămîna aceasta am asistat la cele mai mari proteste organizate de chinezii de rînd de la cel din iunie ’90 din Piața Tienanmen din Beijing. Ele sînt cu atît mai surprinzătoare cu cît, în teorie, aparatul de represiune chinez s-a întărit masiv de la instalarea la putere a dictatorului Xi. Cei mai mulți analiști estimează că regimul va răspunde cu o și mai agresivă campanie de eliminare a oricărei manifestări de nemulțumire. Dincolo de arestări și violențe, Guvernul chinez are la dispoziție și ceea ce poate fi numit, fără teama de a greși, cel mai dezvoltat, eficient și distopic sistem de cenzură online. Sistem pe care îl folosește sîrguincios, uneori cu efecte comice: in tentativa de a înăbuși răspîndirea informațiilor despre un incendiu din Urumqi – zona uigură a Chinei –, cenzorii chinezi au inundat Twitter cu imagini din filme porno și conținut irelevant. Lucrul acesta a generat mai multe articole de presă și un interes sporit din partea publicului occidental față de incidentul în care mai multe persoane și-au pierdut viața în ceea ce, spun unii chinezi, era o catastrofă ce putea fi prevenită. Efectul Streisand nu dezamăgește niciodată. 

China, așa cum se vede astăzi din afară, este în derivă. Acesta nu este neapărat un motiv de satisfacție. Confruntat cu mai multe crize simultane – nemulțumirea populară generată de restricțiile menite să oprească pandemia, încetinirea ritmului de creștere economică ale cărui rezultate sînt șomajul și dezorientarea, suspiciunile tot mai ferme ale Vestului –, regimul Xi ar putea alege calea unei confruntări externe care să acopere toate aceste probleme. Efectele unei astfel de evoluții ar fi devastatoare. Anii mulți în care Vestul și China au făcut bani împreună fac ca orice probleme ar avea China, acestea să fie resimțite pînă în cel mai îndepărtat colț al lumii. 

În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”. Nu e clar cum convingi un animal rănit să fie pragmatic.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.