Departe de Polexit, dar în afara Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 914 din 14 – 20 octombrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Nu e prima dată cînd Guvernul de la Varșovia intră în conflict cu Bruxelles-ul. Criza iscată săptămîna trecută e însă cea mai gravă. O dată, pentru că natura conflictului nu e clară. Și apoi, pentru că soluțiile de compromis sînt greu de găsit. Mai ales pe fondul inflamării discursului politic și al încrederii scăzute între liderii politici. Sîntem încă departe de un eventual „Polexit” deși, după ultimul episod, Polonia se situează, moral și poate chiar și juridic, în afara Uniunii Europene.

Curtea Constituțională a Poloniei a hotărît, săptămîna trecută, că patru dispoziții ale tratatului Uniunii Europene intră în conflict cu Constituția Poloniei – și că dreptul european n-ar trebui să prevaleze asupra dreptului intern. De pildă, articolul 1, care se referă chiar la actul fondator drept „o nouă etapă în procesul de creare a unei noi uniuni din ce în ce mai strînse între popoare”; articolul 2, referitor la valorile UE: „respectarea demnității umane, libertate, democrație, egalitate, statul de drept, respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile persoanelor aparținînd minorităților” într-o societate în care se respectă „pluralismul, non-discriminarea, toleranța, dreptatea, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați”; articolul 4.3 care stabilește principiul „cooperării sincere” între statele membre și UE în scopul de a asigura reciproc îndeplinirea sarcinilor care decurg din tratate; și, în fine, articolul 19, referitor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la misiunea instituției de a „asigura respectarea legii în interpretarea și în aplicarea tratatelor”.

Este pentru prima dată cînd prim-ministrul unui stat membru pune la îndoială tratatele UE în cadrul unui proces la Curtea Constituțională. Mateusz Morawiecki a sesizat Curtea în martie anul acesta cu scopul de a-i împiedica pe magistrații polonezi să se folosească de legislația UE pentru a contesta legitimitatea judecătorilor numiți odată cu reforma sistemului judiciar. Schimbările din Justiție inițiate de partidul conservator PiS au fost criticate în repetate rînduri de Comisia Europeană, care a denunțat subminarea independenței judiciare și creșterea controlului politic asupra instanțelor. De altfel, Comisia a și lansat împotriva Poloniei o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – proces aflat încă în prima etapă. Prin sesizarea Curții Constituționale, premierul Morawiecki a vrut să contracareze acțiunea Comisiei. Pe de altă parte, Comisia Europeană nu a aprobat încă planul de redresare a Poloniei în urma pandemiei de COVID-19, în valoare de 57 de miliarde de euro. Și nu e exclus ca prim-ministrul să folosească hotărîrea Curții drept pîrghie la negocieri pentru a obține acordul pentru aceste fonduri.

Cum ar trebui tratat acest conflict? Și unde ar trebui căutate soluțiile? Cel mai simplu ar fi să-l înțelegem (doar) ca pe un diferend de natură politică: dacă principiile de bază ale Uniunii Europene nu pot fi negociate, termenii unui acord pentru planul de redresare pot fi discutați, la fel cum și alte aspecte ale relației dintre Varșovia și Bruxelles se pot negocia.  

Doar că aici avem și un conflict de natură juridică. Iar o hotărîre a Curții Constituționale – oricît de politizată ar fi, oricît de absurdă ar părea – e greu de întors.   

În orice caz, reacțiile europene nu au întîrziat să apară: miniștrii de Externe ai Franței și ai Germaniei au criticat poziția Guvernului de la Varșovia, subliniind că apartenența la UE se bazează pe „aderarea totală și necondiționată la valori și reguli comune” și că asta nu presupune „doar un simplu angajament moral, ci și un angajament legal”. Iar Comisia Europeană a avertizat că își va folosi toate prerogativele pentru a sancționa eventuale derapaje ale Poloniei. Declarația Ursulei von der Leyen poate părea ambiguă sau chiar contradictorie – „prioritatea noastră este să ne asigurăm că drepturile cetățenilor polonezi sînt protejate și că cetățenii polonezi se bucură de beneficiile acordate de apartenența la Uniunea Europeană”, spune ea –, însă mesajul pentru Guvern e cît se poate te tăios. Tradus din jargon diplomatic în limbaj comun, ar suna cam așa: „Nu vă jucați cu focul!”. Ursula von der Leyen se referă direct la condiția de cetățean european pe care marea majoritate a polonezilor o prețuiesc. În ciuda poziționării tot mai eurosceptice a guvernului conservator PiS, cetățenii polonezi susțin, în număr mare, apartenența la UE. Drept dovadă, mobilizarea civică extraordinară de la începutul acestei săptămîni, cînd zeci de mii de oameni au manifestat în mai multe orașe ale Poloniei pentru a-și reafirma euro-entuziasmul.

Sîntem încă departe de „Polexit”. Poate un pic de diplomație din partea Bruxelles-ului sau al altor lideri n-ar strica. Adică mai multă negociere și mai puține declarații belicoase.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Singurul om politic român pe care un reputat istoric il consideră cu adevărat patriot. „Mă uit la Simion ca la un dulap”
Istoricul Doru Radosav, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit despre omul politic român care este, în opinia sa, singurul despre care se poate spune fără nicio ezitare că a fost un adevărat patriot, dar și despre ce pot face politicienii de azi ca să-i calce pe urme.
image
Românul Sebastian Stan, în pielea lui Donald Trump. Încep filmările pentru „The Apprentice”, despre ascensiunea fostului președinte american
Actorul de origine română, Sebastian Stan, va interpreta rolul tânărului Donald Trump în noua producție cinematografică "The Apprentice", în regia lui Ali Abbasi.
image
Exploziile care au cutremurat orașele Văii Jiului. Cum s-a produs catastrofa din Mina Livezeni, în 1980
Miercuri, 29 noiembrie, s-au împlinit 43 de ani de la catastrofa din Mina Livezeni, unde o explozie produsă de gazele din mină a ucis peste 50 de oameni. Victimele tragediei au fost comemorate

HIstoria.ro

image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.