Demisie de răsunet

Publicat în Dilema Veche nr. 758 din 30 august – 5 septembrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

De regulă, demisia unui ministru nu ar avea de ce să provoace prea mare agitație pe scena politică. Nu atunci cînd guvernul e susținut atît de o majoritate parlamentară consistentă, cît și de președinte. Și nu cînd ministrul respectiv deține un portofoliu considerat, îndeobște, neînsemnat. Însă demisia lui Nicolas Hulot, ministru al „tranziției ecologice“, ține, de cîteva zile, prima pagină a presei franceze și europene. Jurnalist și activist de mediu, Nicolas Hulot reprezenta, mai ales pentru stîngiștii sceptici față de programul politic al lui Emmanuel Macron, o garanție că angajamentele Franței în materie de ecologie vor fi respectate. Și, într-o bună măsură, chiar au fost – asta, în condițiile în care, încă din timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron propusese obiective ambițioase. Însă una e viziunea și cu totul alta e politica reală. Exact asta a reproșat și ministrul demisionar. „Nu vreau să mă mai mint pe mine însumi. Nu vreau să dau impresia că prin simpla mea prezență în guvern ajungem la înălțimea acestor mize atît de importante“, a spus Hulot.

Demisia lui Nicolas Hulot a fost o surpriză pentru toată lumea: ea a fost transmisă în direct, în programul matinal de la radio. Nici președintele Macron, nici premierul ­Édouard Philippe nu fuseseră avertizați în legătură cu această decizie. „M-am simțit trădat“, a explicat Hulot. Semne ale acestei trădări au apărut încă de acum mai bine de un an și ceva, la învestirea guvernului. Iar despre posibila demisie a ministrului Tranziției Ecologice s-a tot vorbit: Hulot s-a plîns adesea în legătură cu presiunile la care e supus și, mai ales, în legătură cu dificultatea de a genera politici de mediu coerente într-un guvern care are alte priorități.

Bilanțul său, după un an de mandat, e mai degrabă modest. Una dintre principalele promisiuni ale lui Emmanuel Macron în materie de ecologie se referea la lupta împotriva schimbărilor climatice. Reducerea gazelor cu efect de seră a rămas o prioritate. Exact asta are în vedere și noua lege a hidrocarburilor, care interzice explorarea și prevede oprirea exploatării zăcămintelor existente pînă în 2040. Adoptarea acestei legi e însă doar o victorie în plan simbolic. Franța nu produce decît o cantitate nesemnificativă de petrol (1% din cît consumă). Așa că legea nu va avea un impact ecologic real.

Mult mai utilă ar fi adoptarea unor politici de încurajare a mijloacelor de transport nepoluante. Planul propus de Nicolas Hulot e extrem de ambițios: pînă în 2040, Franța va interzice vînzarea automobilelor pe benzină sau diesel. Dar nu există încă nici un proiect legislativ care să oblige statul la acest parcurs. Au existat, în guvern, discuții în acest sens, dar nu s-au adoptat soluții concrete: e nevoie de subvenții, de un angajament financiar pe termen lung pentru a face progrese vizibile. Pînă la urmă, guvernul a hotărît să acorde ajutoare la achiziția de biciclete electrice pentru familiile sărace. O măsură care nu prea mai are nici o legătură cu obiectivul inițial. Și, probabil, nici impact semnificativ.

Nici în ceea ce privește energia nucleară nu s-au înregistrat progrese notabile. Franța s-a obligat, încă din 2015, să închidă, treptat, centralele nucleare. Obiectivul e ca, pînă în 2025, să producă mai puțin de 50% din energia electrică în centrale nucleare. În noiembrie anul trecut, ministrul Hulot a fost nevoit să admită că Franța nu va putea atinge acest obiectiv decît în 2035. Un mic (aproape infim) progres s-a înregistrat și în ceea ce privește folosirea pesticidelor. Emmanuel Macron se angajase inițial să interzică glifosatul, o substanță considerată „probabil cancerigenă“, în următorii trei ani, deși, la nivel european, s-a luat decizia de a prelungi cu încă cinci ani autorizarea pentru acest erbicid. Însă, pînă la urmă, guvernul nu a mai adoptat nici o decizie în ceea ce privește folosirea substanței. A cerut, totuși, agențiilor sanitare să vină cu o expertiză colectivă cu privire la riscurile pentru sănătate.

Și exemplele pot continua: acolo unde interese politice ori economice se ciocnesc cu obiective de mediu, se decide în favoarea primelor. Sau nu se ia nici un fel de decizie. Nu poți decît să-i dai dreptate lui Laurent Wauquiez (liderul republicanilor), care spunea că demisia lui Hulot ar fi o consecință a ambiguității politicilor lui Emmanuel Macron, a felului său de a media fără a tranșa niciodată cu adevărat. Întrebarea care se pune acum e însă ce se va schimba, în felul de a face politică, după această demisie de răsunet.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.