De trei ori într-un an

Publicat în Dilema Veche nr. 101 din 22 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Chiar ┼či pentru o ┼úar─â mai pu┼úin zguduit─â de tulbur─âri dec├«t este acum Irakul, trei consult─âri electorale ├«ntr-un singur an ar fi fost o ├«ncercare dificil─â. Prezen┼úa masiv─â la vot (aproximativ 70%) la alegerile din decembrie ├«ndrept─â┼úe┼čte ├«ns─â unele speran┼úe: at├«t irakienii ostili ocupa┼úiei americane, c├«t ┼či cei bucuro┼či c─â prin ea s-au eliberat de sub regimul tiranic, instituit de Saddam Hussein, s├«nt dispu┼či s─â aib─â ├«ncredere ├«n procedeele prin care se aleg cei care urmeaz─â s─â decid─â politica ┼či administrarea ┼ú─ârii. ├Än ianuarie, irakienii au votat Guvernul interimar, ├«n octombrie au aprobat o nou─â Constitu┼úie. Alegerile de acum (rezultatele se a┼čteapt─â ├«n circa dou─â s─âpt─âm├«ni, dar s├«nt de pe acum contestate) urmeaz─â s─â decid─â cine va ocupa, timp de patru ani, cele 275 de locuri din Adunarea Na┼úional─â. ├Än ianuarie, arabii sunni┼úi (considera┼úi a fi fo┼čtii proteja┼úi ai lui Saddam) s-au ab┼úinut ├«n mas─â, ascult├«nd de chemarea la boicot, lansat─â de imamii lor. Au ├«n┼úeles ├«n cele din urm─â c─â e o tactic─â perdant─â: ei reprezint─â aproximativ 20% din popula┼úie. Dac─â nu-┼či aleg reprezentan┼úi, ├«ntr-adev─âr majoritatea ┼čiit─â poate nesocoti lini┼čtit─â prezen┼úa ┼či drepturile lor, ceea ce nu ar crea dec├«t noi motive pentru insurgen┼ú─â, atentate ┼či r─âpiri. ┼×i cu c├«t insecuritatea va dura mai mult, cu at├«t se va prelungi ┼či prezen┼úa trupelor americane "victorioase", conform discursurilor pre┼čedintelui Bush. Or, s-a dovedit c─â pe cale militar─â americanii nu pot asigura lini┼čtea, solu┼úia depinde de convingerea arabilor sunni┼úi c─â pacea intern─â este ├«n interesul lor. Americanii fac mari eforturi pentru organizarea unor for┼úe de poli┼úie irakiene capabile s─â asigure ordinea ├«n ┼úar─â. Dar ordinea ┼úine ┼či de existen┼úa institu┼úiilor, de buna lor func┼úionare ┼či ├«n special de capacitatea conduc─âtorilor ┼čii┼úi, care reprezint─â majoritatea, de a se ├«n┼úelege cu kurzii (acum ace┼čtia au un grad ridicat de autonomie) ┼či de a respecta drepturile minorit─â┼úii sunnite. Comentatorii nu dau mari ┼čanse alc─âtuirii unui guvern de coali┼úie: principala organiza┼úie politic─â a majorit─â┼úii este un partid islamic cu mul┼úi militan┼úi adep┼úi ai unei revolu┼úii violente pentru a-┼či asigura suprema┼úia. Democra┼úia ├«n Irak poate ├«ncepe cu aceste trei procese electorale din 2005, tot at├«t de bine cum se ┼či poate termina cu ele. Apari┼úia unui stat islamic legitimat de alegeri libere nu poate fi exclus─â. Tot a┼ča cum mul┼úi se tem c─â integritatea teritorial─â a ┼ú─ârii e amenin┼úat─â de structurile prev─âzute ├«n noua Constitu┼úie. Pornit─â pe baza unor informa┼úii neadev─ârate, incapabil─â s─â organizeze pacea dup─â ce a c├«┼čtigat r─âzboiul, prezen┼úa militar─â american─â ├«n Irak a determinat modific─âri ├«n tabloul general al regiunii: s-au desf─â┼čurat alegeri mai transparente, cu rezultate uneori imprevizibile, ├«n teritoriile palestiniene, ├«n Liban, ├«n Egipt, chiar ┼či ├«n Arabia Saudit─â. ├Än Liban, noul guvern a cerut ┼či a dob├«ndit independen┼úa fa┼ú─â de Siria - pl─âtit─â se pare cu via┼úa lui Rafik Hariri, fost prim-ministru, ├«n Arabia Saudit─â dou─â femei au ob┼úinut victoria electoral─â ├«n ora┼čele lor, ├«n Egipt forma┼úiunea Fr─â┼úia musulman─â, ├«n pofida persecu┼úiilor ┼či a fraudelor, a c├«┼čtigat un num─âr nea┼čteptat de locuri. ├Än ceea ce prive┼čte Autoritatea palestinian─â, membrii corup┼úi ai organiza┼úiei Fatah au fost ├«nlocui┼úi cu ale┼čii organiza┼úiei Hamas. Nu se poate sus┼úine cu seriozitate c─â victoriile Fr─â┼úiei musulmane sau ale organiza┼úiei Hamas s├«nt ve┼čti bune pentru democra┼úie, dar ambele reproduc o stare de fapt adev─ârat─â, reflect├«nd voin┼úa actual─â a majorit─â┼úii. Vestea bun─â este c─â organiza┼úii considerate teroriste - Fr─â┼úia musulman─â, Hamas - au participat la un proces democratic. Perspectiva proast─â ar putea fi aceea c─â, odat─â ajunse la putere, nu vor mai accepta niciodat─â continuitatea unui proces care le-ar putea contesta legitimitatea.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.