De la sărăcie spre prosperitate durabilă

Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Lira turcească a scăzut în raport cu dolarul la minime istorice. În ultimele săptămîni, mai ales, lira turcească s-a depreciat constant, prețurile au crescut peste noapte. Inflația a adus mii de mici întreprinzători în pragul falimentului. Sute de mii de oameni trăiesc la limita subzistenței. Dar, în ciuda evidențelor, președintele Recep Tayyip Erdogan susține un program economic păgubos. O fi vreun vizionar care vrea să reformuleze principiile economice sau un politician autoritar care vrea să adapteze economia la propriile convingeri? 

Este o practică obișnuită să corectezi inflația ridicată prin creșterea dobînzii de referință. Dar Banca Centrală a Turciei tocmai a scăzut rata dobînzii de referință la 15% – rata inflației fiind de aproximativ 20%. Această reducere a ratei a fost dorită chiar de președintele Recep Tayyip Erdogan, care, de cîțiva ani, revendică un control deplin asupra Băncii Centrale prin concedieri și numiri succesive ale cadrelor de conducere (ceea ce a condus la o scădere a autonomiei și pînă la urmă a credibilității instituției). Viziunea lui Erdogan e sprijinirea creșterii economice prin creditare. Contrar unui consens economic larg împărtășit, președintele Erdogan susține că ratele scăzute ale dobînzilor ajută, pe termen lung, la reducerea inflației. Însă, în acest mediu controlat politic și oricum nesigur, investitorii străini evită să investească în țară. Și asta pune o presiune suplimentară asupra economiei oricum fragilizate.

Erdogan îi îndeamnă pe oameni să aibă încredere în noul model economic promovat de Guvern, care se bazează pe o creștere economică susținută de o rată mică a dobînzii. El a spus că creșterile de preț în Turcia sînt cauzate de lăcomie și de prețurile de import. „Țintim spre o prosperitate durabilă, stabilitate pe termen lung. Prețul plătit acum e justificat de ceea ce vom cîștiga în viitor.” Erdogan vorbește și despre nevoia de suveranitate, acuzînd că de vină pentru instabilitatea monedei naționale ar fi „finanțele mondiale” și „lăcomia bancherilor”. Dincolo de ținta facilă (aproape toți liderii populiști se luptă cu „finanțele mondiale” și cu „lăcomia bancherilor”), poate că are dreptate să-și pună problema suveranității. Dar ce înseamnă suveranitate pe o piață globalizată? Cît de suverană poate fi Turcia, cu lira ei, într-un context financiar mondial care se bazează pe schimburi și pe mecanismele pieței libere? Turcia, cu porturile sale bine conectate, a fost multă vreme o punte de legătură între Asia și Europa – o referință în schimburile comerciale. Și ar putea rămîne un reper chiar și în ciuda contextului actual marcat de volatilitatea lirei. Însă va profita mult mai puțin de pe urma poziției geostrategice norocoase. Cît privește turismul, o ramură importantă a economiei care contribuie substanțial la PIB-ul Turciei, lucrurile sînt încă și mai nesigure. După două sezoane ratate ca urmare a pandemiei și a restricțiilor de circulație, hiperinflația nu prevestește nimic bun pentru micii întreprinzători din domeniul HoReCa, iar ambianța generală a acestei țări, cu o economie decăzută și cu orașe asupra cărora plutește spectrul falimentului, nu mai face din Turcia o destinație atractivă pentru turiștii bogați.

Economia Turciei e bazată în mare parte pe importuri, așa că inflația produce efecte vizibile imediate. Materia primă e mai scumpă, deci și prețurile finale vor fi mai ridicate. Pentru unii, asta înseamnă faliment curat. Agricultura e doar unul dintre domeniile afectate: clima e favorabilă, însă solul are nevoie de îngrășămînt, iar fertilizatorii se cumpără din import, deci sînt mai scumpi. Vor mai fi produsele agricole turcești competitive în aceste condiții? Altă problemă care deja se acutizează: medicamentele de import au devenit atît de scumpe încît mulți pensionari săraci nu și le mai permit. Iar creșterea prețurilor la energie pe fondul crizei cauzate de reluarea activităților economice afectează în mod particular această țară care are nevoie de importuri masive pentru a-și alimenta industria și viața urbană. Multe familii care trăiesc în precaritate nu mai pot achita facturile la electricitate și gaze.

În orașele mari izbucnesc, sporadic, proteste. Dar aceste demonstrații sînt animate în primul rînd de tineri și de clasa de mijloc – de cei care sînt mai puțin afectați de criza monetară. Vor reuși să coaguleze suficient de mulți nemulțumiți și dezamăgiți încît să producă o schimbare de regim?

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.