De la micul Paris la micul Stambul

Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

De ani întregi, edilii Capitalei par să fi urmărit un singur lucru: fluidizarea traficului auto. Și – dacă e să ne luăm după studii – au eșuat spectaculos: București e capitala europeană cea mai aglomerată și cu cel mai congestionat trafic. Cumva, toate energiile și resursele au fost îndreptate pentru a facilita deplasarea cu mașina personală. De-a lungul bulevardelor au fost îngustate trotuarele și s-au defrișat spațiile verzi pentru a crea locuri noi de parcare ori pentru a lăți benzile de circulație. Și, cu toate acestea – sau tocmai de aceea –, orașul s-a transformat într-o imensă parcare aproape golită de sens și de civilizație. Sîntem, din nou, în urmă. În materie de politici de urbanism, retardul e de cel puțin 50 de ani. Aplicăm, acum, măsurile pe care le-au încercat alte orașe mari și pe care le-au abandonat, între timp. În vreme ce Bucureștiul e năpădit, la propriu, de mașini, alte orașe, cum ar fi Parisul, sînt restituite pietonilor. Anne Hidalgo promite „Parisul în 15 minute”. Un concept în care traversările pe distanțe lungi, cu mașina, sînt înlocuite cu plimbări de scurtă durată în cartiere. E o adevărată luptă împotriva mașinii și pentru transportul pietonal sau alternativ.

Printre altele, primarul a decis pietonalizarea unor străzi centrale și a creat zeci de kilometri de piste dedicate bicicliștilor. Criza generată de COVID-19 și restricțiile antipandemie au accelerat transformarea orașului. Din cele 85.000 de locuri de parcare stradale, Anne Hidalgo intenționează să desființeze 60.000. Scopul e lărgirea trotuarelor sau înființarea unor noi piste ciclabile. O altă măsură de descurajare a traficului auto: viteza maximă de deplasare a mașinilor în oraș va fi de 30 km/h, cu excepția cîtorva bulevarde și a șoselei periferice, unde se permite deplasarea cu 50 km/h (față de 70 km/h cît e acum). Asta înseamnă revoluție în trafic. Pentru zona centrală, misiunea e probabil fezabilă – deja funcționează parțial. Însă nu e clar cum va putea livra ce a promis locuitorilor din cartierele mărginașe. Mulți o acuză de eco-populism, pentru că, în absența unei restructurări a transportului în comun, orașul de 15 minute e o utopie. O metropolă de dimensiunea Parisului nu are nici o șansă să funcționeze ca Oslo, de pildă, unde pietonalizarea unor largi porțiuni ale orașului chiar a scăzut semnificativ poluarea și a crescut calitatea vieții. Însă prioritățile au fost mutate de pe autovehicule personale pe pietoni – tendința e clară și va marca evoluția orașului.

La București, planificarea urbană merge exact în sensul opus. Primarul sectorului 4, Daniel Băluță, vrea să construiască mai multe pasarele pietonale. Cea mai mare va traversa, pe mai multe sensuri, intersecția bulevardelor Șincai și Tineretului. Nu vă lăsați păcăliți de cuvinte. Pasarela „pentru pietoni” e, de fapt, tot pentru mașini. Primarul speră că, degrevînd intersecția de trecerile de pietoni, va putea să accelereze traficul auto. O dublă eroare, spun urbaniștii: pe de o parte, pentru că mașinile și tramvaiul oricum vor trebui să oprească, alternativ, pe cele două mari bulevarde; pe de altă parte, pentru că pasarela va îngreuna, în loc să înlesnească, circulația pietonală. E o pseudo-soluție la o problemă inventată: ambuteiajul evitat aici se va muta la următorul semafor, iar pietonii vor avea de parcurs un drum mai lung deasupra șoselei, ceea ce constituie încă o formă de descurajare a mersului pe jos. E și inestetic. Și, pe deasupra, scump…

În schimb, la sectorul 6, primarul Ciprian Ciucu încearcă, în premieră, să restituie pietonilor trotuarele descurajînd parcările abuzive. E un demaraj dificil, căci edilul se lovește de inerția unui sistem care, de decenii, s-a străduit să-și acopere propria neputință tolerînd parcarea neregulamentară a mașinilor pe trotuare. Însă, cîtă vreme nu se vor găsi soluții unitare la nivel de oraș, pașii mici spre normalizare întreprinși în sectorul 6 vor rămîne doar un experiment social. Iar Bucureștiul, în loc să redevină micul Paris, va semăna tot mai mult cu micul Stambul.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.