De la frizerie la muzeu

15 mai 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Cuvîntul esențial nu suportă grade de comparație. Experiența pandemică ne-a arătat că, pentru o perioadă limitată de timp, sîntem dispuși și capabili să renunțăm la drepturi și libertăți considerate inamovibile. Apoi, odată cu suspendarea activităților non-esențiale, am putut constata că lucrurile cu adevărat indispensabile sînt, de fapt, mai puțin numeroase decît ne-am fi imaginat. Relaxarea treptată a restricțiilor ne pune în situația unei reevaluări a modului de viață – și a felului în care ne raportăm la lumea din jur.

În curînd se redeschid frizeriile. E un serviciu esențial, mai ales în mediul urban. Autoritățile au propus noi reglementări și micile întreprinderi vor găsi soluții pentru a le pune în aplicare: clientul tuns va plăti și, dacă e fericit, poate va lăsa bacșiș. Job done! – toată lumea e mulțumită. Și librăriile se pot redeschide în condiții de securitate sanitară: cu norme de igienă mai stricte, mască obligatorie, mai puțin cash și distanță fizică între oameni. Multe alte afaceri mai mici sau mai mari se vor putea redeschide și doar bunul-simț și responsabilitatea individuală îi vor feri pe clienți și pe angajați de pericolul COVID-19.

Dar instituțiile de cultură? În ce condiții vor putea fi redeschise teatrele, cinematografele, sălile de concerte, muzeele? Dacă sînt esențiale – și, pentru o parte deloc semnificativă a populației, așa și sînt! –, atunci autoritățile trebuie să caute soluții de relansare în siguranță chiar și pe timpul pandemiei. Dacă sînt mai puțin esențiale decît, să zicem, frizeriile, atunci redeschiderea lor suportă amînare.

Germania consideră, prin vocea ministrului federal Monika Grütters, că „cultura e un element esențial pentru democrație”. Foarte esențial, am putea spune, judecînd după măsurile adoptate la scurt timp după lockdown și după graba cu care se caută acum soluții pentru redeschiderea sectorului. Sînt vizate toate domeniile și toate tipurile de lucrători culturali, iar ajutoarele oferite de guvernul federal și de landuri depășesc ordinul sutelor de milioane de euro. În Franța, șeful statului e îndemnat, într-o scrisoare deschisă semnată de zeci de creatori, să instituie „starea de urgență în cultură”. Și aici, guvernul a suplimentat fondurile și a modificat reglementările astfel încît artiștii independenți (așa-numiții „intermitenți”) să beneficieze de indemnizații pînă după jumătatea anului viitor și a pus la dispoziția întreprinderilor culturale subvenții generoase menite să susțină un sector economic puternic lovit de măsurile antipandemie.

Însă nici măcar în Germania și în Franța nu e ușor să restitui circuitului public instituții cu potențial de contaminare – așa cum sînt, de exemplu, muzeele. În Franța, de pildă – altă doctrină. Guvernul face distincția între muzeele „mici” și cele „mari”, cum ar fi Luvru sau Centrul Pompidou. Ambele categorii prezintă probleme specifice. Muzeele „mici” au, adesea, încăperi înghesuite, care nu permit vizitarea în condiții de distanțare socială, și au culoare de acces și scări insuficiente pentru a asigura un trafic în două sensuri. În schimb, nu reprezintă o atracție atît de mare încît să existe un mare risc de contagiune. Ele pot fi deci redeschise cu precauție și cu o bună coordonare a publicului. Muzeele „mari” sînt, cel puțin teoretic, mai adaptate pentru situația pandemică. Sau, măcar, dispun de fondurile necesare pentru implementarea măsurilor cerute de autoritățile sanitare. Ele vor trebui să se doteze cu sisteme noi de prelucrare a vizitatorilor: rezervare prealabilă a slot-urilor orare de vizitare, reducerea fluxului de oameni, recalibrarea circuitului de vizitare, sporirea numărului de agenți de ordine pentru a putea supraveghea distanțele dintre vizitatori și grupuri, scurtarea duratei vizitelor etc.

În Germania, pentru a se putea conforma noilor reguli, guvernul federal a pus la dispoziția muzeelor naționale un fond de zece milioane de euro. Muzeele regionale primesc fonduri de la autoritățile locale. „Doctrina” se bazează pe distanțare socială, norme de igienă stricte și reconfigurarea traseelor prin muzeu. Reducerea numărului de vizitatori e un risc calculat și asumat. În 2019, cele 7.000 de muzee și spații memoriale din Germania au avut aproape 115 milioane de vizitatori. În Franța, cele 64 de muzee „mari” au atras anul trecut în jur de 50 de milioane de vizitatori. Cifrele astea spun multe: devine evident că muzeele sînt foarte esențiale!

În România, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunțat că își dorește ca muzeele să fie redeschise, dar lasă totul în seama directorilor. Se vor putea conforma noilor norme, mult mai stricte? Deocamdată nu știm cu precizie care sînt cifrele de vizitare ale muzeelor românești. Probabil că cifrele sînt modeste de vreme ce nimeni, în afară de muzeografi și de cîțiva amatori înfocați nu a deplîns închiderea lor. Și, cum turismul e în continuare restricționat, numărul vizitatorilor va scădea oricum. Muzeele nu ar avea deci de ce să prezinte un risc special de infecție. Pentru a preveni chiar și acest risc, e nevoie de un plan bun și de bani de la Ministerul Culturii. Rețeaua Națională a Muzeelor din România a schițat acest plan. Mai e nevoie de fonduri pentru a-l susține.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?