De dulce

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
„Cu bule“ jpeg

Internetul – de la forumuri la tabloide online – e, printre altele, și spațiul unor dezbateri despre alimentele consumabile în perioada postului. Discuțiile recurg la terminologia tradițională, prezentă și în recomandările bisericești, și în vorbirea cotidiană, respectiv la opoziția dintre alimente de post și de dulce. Ambiguitatea semantică a cuvîntului dulce îi mai încurcă pe unii vorbitori, care se miră că alimente prin excelență dulci, ca zahărul și mierea, pot să nu fie de dulce („mi se pare absurd să existe zahăr în meniul de «ne-dulce»”, bzb.ro). Pentru majoritatea, diferențierea „între ceva dulce și mîncarea de dulce” (tpu.ro) este totuși clară, sintagma de dulce primind explicații simple, care nu mai au de a face cu gustul („a fi un aliment de dulce înseamnă a proveni de la animale”, unica.ro).

Sensurile în discuție sînt, desigur, cuprinse în dicționarele noastre generale. În DEX, de exemplu, sensul de bază al adjectivului dulce este definit, ca în cazul multor cuvinte fundamentale, prin raportarea la prototipuri: „care are gustul caracteristic mierii sau zahărului”. Locuțiunea adjectivală de dulce (în care dulce este, din punct de vedere gramatical, un substantiv) este explicată astfel: „(în ritualul Bisericii creștine; despre mîncăruri) care este permis numai în perioadele dintre posturi; (despre zile sau perioade) în care este îngăduit să se mănînce orice fel de aliment”. Ce nu găsim în dicționare este explicația modului în care dulce a ajuns să aibă un sens atît de diferit de cel referitor la gust.  

Textele românești vechi oferă asocieri care azi ar putea părea multora surprinzătoare, vorbind de dulceața lui Dumnezeu sau de cea a plăcerilor vieții; în aceste contexte, dulce și derivatul său dulceață au un sens mai larg și mai abstract, foarte bine reprezentat în epocă. Dulce avea înțelesul „(lucru) plăcut, desfătător, bun”, prezent deja în constelația semantică a etimonului său, latinescul dulcis. În funcție de context, sursa de bucurie și plăcere putea fi recomandată sau condamnată din punct de vedere religios. În Evanghelia cu învățătură tipărită de Coresi în 1581, apar frecvent formulări ca „dulceleDumnezeu”, „dulceaţa sfinţilor”, dulceața raiului”; e descrisă, de exemplu, speranța unei bucurii viitoare: „Cînd ne cuprinde vreo năpaste fără de nădeajde, atunce ne nădăjduim şi spre dulceaţă mare”. Dulce corespunde adesea, în pasajele biblice din Coresi, adjectivului bun din traducerile moderne; de exemplu, atunci cînd Isus îi răspunde omului bogat care îi cere sfatul, reproșîndu-i formula de adresare: „Ce mă grăieşti dulce? Nimea nu e dulce, numai unul Dumnezeu” („«Pentru ce Mă numeşti bun?», i-a zis Isus. «Nimeni nu este bun, decît Unul singur: Dumnezeu»”, Marcu 10, 18). Plăcerile lumești sînt însă judecate cu asprime: „Omu ce e învăţat dulceţiei ceştii vieţi, de pururea nu se opreaşte a alerga spre reale”; „de grija bogăţiei şi în dulceaţa vieţiei îmblă” etc. Într-o predică despre post, găsim deja termenul dulceață aplicat bunătăților culinare admise după potop, dar care se îndepărtează de austeritatea hrănirii din rai: „Că nu era amu în rai vin, nici junghiare de dobitoc, nici mîncare de carne, ce după potop au fost vin, şi după potop au fost de toate bucatele. Cum au fost zisă noao, de toate legumile să mîncăm; iară cînd se cunoscu sfîrşitul, atunce iertată fu să mîncăm de toată dulceaţa”

În legătură cu alimentele, dulce și dulceață denumesc frecvent în limba veche gustul plăcut (sau plăcerea degustării). Miron Costin pomenește de dulceața curechiului, ca argument adus de un episcop italian pentru a sublinia preferințele culinare asemănătoare ale celor două neamuri: românii consumă mai ales varză murată, italienii o preferă crudă: „în mîncare cu dulceața curechiului, numai aceștia sărat, atîta osăbire; aceia și iarna și vara tot verde, nemurat” (De neamul moldovenilor). 

Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi. Frecvența adjectivului dulce în poezia secolului al XIX-lea (inclusiv la Eminescu) nu este doar un clișeu al limbajului figurat, ci probabil și un ecou al utilizărilor vechi ale cuvîntului, cu sens abstract și general. Dulce cu sensul „bun, plăcut” este resemantizat la o lectură modernă, fiind simțit ca metaforă mai concretă și mai vie, tocmai pentru că vechiul sens a ieșit din uz. Ironia fixată în expresia a zice (ceva) de dulce beneficiază de aceeași expresivitate.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Muzeul Antipa nu se va deschide din 15 mai jpeg
Persoanele cu nume de animale au acces gratuit, marți, la Muzeul Antipa
Muzeul Antipa anunță că persoanele care poară numele unui animal au acces gratuit la expoziții, marți, pe 4 octombrie, de Ziua Mondială a Animalelor.
fabrica de zahar ludus foto msnews.ro
Producătorii de sfeclă de zahăr din Ardeal, apel disperat la ministrul Agriculturii: „Salvați Fabrica de Zahăr Luduș”
Sute de fermieri din Transilvania, reuniți într-o asociație a cultivatorilor de sfeclă de zahăr, solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să salveze în ultimul moment fabrica de zahăr de la Luduș, Mureș.
Klaus Iohannis FOTO Presidency.ro
Iohannis, după numirea Ligiei Deca la Educație: Sunt încredințat că România Educată merge mai departe cu noi energii
Președintele Klaus Iohannis s-a declarat optimist că noul ministru al Educației va duce mai departe proiectul de reformă și a cerut sprijin nu doar de la politicieni, ci și de la societatea civilă.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia