De ce sînt smart oraşele smart

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
De ce sînt smart oraşele smart jpeg

A făcut deja carieră declarația primarului Gabriela Firea despre orașul smart București: capitala e un oraș smart „doar pentru că aici locuiesc foarte mulți oameni smart“. E absurd, ridicol și revoltător: un oraș cu foarte mulți oameni inteligenți e condus de atîta vreme de edili neispirați și neputincioși...

În căutarea unor „soluții rapide și inovatoare pentru România orașelor inteligente“, după cum se intitulează noul document de strategie urbană adoptat, edilii capitalei ar putea să arunce o privire către adevăratele orașe smart. Ar constata, de pildă, că inteligența unui oraș nu se măsoară în numărul locurilor de parcare oferite ci, dimpotrivă, în creativitatea măsurilor pe care le iau autoritățile pentru a face mașina personală inutilă sau chiar indezirabilă. Dacă, de ani de zile, prioritatea autorităților de la București a fost amenajarea de noi locuri de parcare și îmbunătățirea infrastructurii de transport (ambele, doar în mică parte atinse), primăriile inteligente croiesc planuri pentru a scoate mașinile din oraș sau măcar din zona centrală.

Cumva aproape de București, din punct de vedere geografic, dar foarte, foarte departe din punct de vedere tehnologic și politico-administrativ, Viena e considerat a fi orașul european cel mai „locuibil“. Strategiile de dezvoltare urbană s-au îndreptat spre calitatea transportului public și spre protejarea spațiilor verzi. Numărul mașinilor personale a scăzut constant în ultimii zece ani, pe măsură ce soluțiile de transport în comun au devenit tot mai fiabile. De vreme ce aplicațiile mobile oferă nu doar rutele posibile către destinațiile din oraș, ci și estimări ale duratei călătoriei, de vreme ce liniile de metrou, de tramvai, și de autobuz sînt corelate și de vreme ce rețeaua de piste pentru biciclete acoperă cea mai mare parte a orașului, Viena a devenit una dintre capitalele europene cu cel mai scăzut trafic de mașini: sînt 370 de autovehicule la mia de locuitori.

De puțină vreme, principalul bulevard comercial al orașului, Mariahilfer Strasse, a devenit zonă pietonală. Transformarea a presupus investiții considerabile din partea primăriei. Carosabilul a fost înlocuit, s-a montat mobilier stradal, au fost regîndite traseele unor autobuze și tramvaie... (Imaginați-vă ce-ar însemna, la București, să interzici traficul mașinilor pe Bulevardul Magheru!)

Și în Finlanda autorităţile din mai multe oraşe încearcă să găsească soluţii pentru a descuraja traficul de maşini. Planul cel mai ambiţios, elaborat de edilii capitalei Helsinki, vizează dispariția şoferului-cu-maşină-proprie în favoarea transportului în comun cu trasee flexibile, în funcţie de comenzile primite din partea utilizatorilor. Scopul acestui program de remodelare a oraşului este scăderea timpului petrecut în trafic, eliminarea congestiilor, scăderea substanţială a emisiilor de noxe, reducerea numărului de accidente rutiere şi reutilizarea locurilor de parcare în beneficiul populaţiei. Adică, pînă la urmă, creşterea calităţii vieţii.

Şi capitala Norvegiei, Oslo, se pregăteşte să elimine maşinile personale din zona centrală. Pe lîngă dezvoltarea sistemelor de transport integrate şi automate, primăria promite să ofere cetăţenilor mai mult spaţiu pentru divertisment şi mai multă verdeaţă, eliminînd, treptat, locurile de parcare din interiorul inelului central. Centrul oraşului va deveni o amplă zonă pietonală întreruptă doar în cîteva puncte de trasee de transport în comun.

Capitala Danemarcei a devenit deja, graţie intervenţiilor propuse de celebrul urbanist Jan Gehl, primul oraş pietonal (pedestrian city). Programul dezvoltat de Gehl cuprinde zece puncte. El prevede, printre altele: transformarea străzilor în zone comerciale care dau prioritate pietonilor şi bicicliştilor, circulaţia maşinilor fiind permisă doar la viteză redusă, eliminarea progresivă a locurilor de parcare din centru, transformarea spaţiului eliberat de mașini în pieţe/zone publice, folosirea clădirilor din centru ca reşedinţe, nu ca spaţii de birouri/firme, adaptarea infrastructurii urbane la schimbările de anotimp (iarna sînt amenajate patinoare publice, sînt instalate bănci încălzite etc.), promovarea bicicletei ca modalitate principală de deplasare pe distanţe scurte şi medii prin amenajarea de piste speciale.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Viktor Orban FOTO EPA-EFE
Ungaria nu va susține noile sancțiuni împotriva Rusiei. Condiția pusă de Viktor Orban
Ungaria se va opune noilor sancțiuni planificate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, dacă acestea conțin sancțiuni în domeniul energiei, a declarat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.
ludovic orban jpeg
Orban: Cîmpeanu a demisionat din iniţiativa altcuiva, zic eu
Fostul lider liberal Ludovic Orban (deputat Forţa Dreptei) susţine că Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcţia de ministru al Educaţiei „din iniţiativa altcuiva" şi nu „din proprie iniţiativă".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.