De ce s├«nt pro┼čtii, pro┼čti?

Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prostul este prost pentru c─â se crede pe sine de┼čtept ┼či pe al┼úii pro┼čti ┼či nu tace c├«nd ar trebui s─â tac─â. Se crede c─â este ceea ce, de fapt, nu este, se pre┼úuie┼čte pe sine mai mult dec├«t ├«i apreciaz─â pe al┼úii, se pricepe la toate, mai pu┼úin la ceea ce ar trebui. Se simte bine ├«n ape tulburi ┼či stingher ├«n alte condi┼úii. Este ├«nc├«ntat de sine ┼či de cum g├«nde┼čte, f─âr─â s─â realizeze c─â ceea ce g├«nde┼čte ┼či face este f─âr─â valoare pentru al┼úii. Aceasta este drama prostului: crede c─â ┼čtie ceea ce, de fapt, nu ┼čtie ┼či, ├«n naivitatea lui, nu realizeaz─â c─â ceilal┼úi ┼čtiu ceea ce el nu ┼čtie. De aceea se spune: "Prostia nu are limite. P├«n─â ┼či despre spa┼úiu se spune c─â e m─ârginit de propria curbur─â, dar prostia se ├«ntinde dincolo de infinit" (Gene Woffe). Prostul crede c─â numai ce face el este bine ┼či nu accept─â s─â fie altfel. Crede c─â are ├«ntotdeauna dreptate ┼či, mai tot timpul, este ├«n contradic┼úie, pentru c─â "spiritul de contradic┼úie e personalitatea prostului" (G. C─âlinescu). De aceea, se consider─â c─â "cei mai sup─âr─âtori dintre pro┼čti s├«nt spiritualii" (La Rochefoucaud). Este greu de schimbat un prost, indiferent de preg─âtire ┼či educa┼úie. "Dac─â un om este prost, nu po┼úi s─â-l de-prostifici trimi┼ú├«ndu-l la universitate. Pur ┼či simplu, faci din el un prost ┼čcolit" (Desmond Baglev). El str─âbate lumea, f─âr─â s─â ┼čtie bine de ce. ├Äncotro merge, nimeni nu ┼čtie. Abia dac─â ├«┼či aminte┼čte cineva de unde vine. Prostul nu este un tic─âlos, ci este de bun─â credin┼ú─â ├«n ceea ce face ┼či spune, numai c─â ceea ce spune ┼či face, face prost. Nu are inten┼úia r─âului, de┼či prin ceea ce face provoac─â r─âul, chiar ┼či atunci c├«nd vrea binele. Nu este de "condamnat" prostul ca om, ci comportamentul omului prost. De aceea, prostul este agreat de anturaj, uneori comp─âtimit, dar este mai ├«ntotdeauna ├«n┼úeles, d─â farmec ┼či culoare grupului, mai mult rezoneaz─â dec├«t distoneaz─â cu acesta. ├Äntotdeauna avem nevoie de pro┼čti, la fel ca ┼či de ├«n┼úelep┼úi, pentru c─â, dac─â ├«n┼úelep┼úii ne lumineaz─â, pro┼čtii ne ajut─â s─â ne evalu─âm propria prostie. Dac─â n-ar fi pro┼čtii, cum am ┼čti cine s├«nt de┼čtep┼úii? Dar oare a┼ča, ┼čtim? "Pro┼čtii s├«nt cei care par ┼či jum─âtate din cei care nu par" (B. Grocian). Din jum─âtatea celor "care nu par", provin tic─âlo┼čii, o specie cu totul diferit─â de a pro┼čtilor. Prostul nu este nici ipocrit, pentru c─â el crede ├«n ceea ce face ┼či nu o face cu un ├«n┼úeles ascuns sau din interes. Pro┼čtii pierd mai degrab─â cu bun─â ┼čtiin┼ú─â, dec├«t s─â c├«┼čtige prin tic─âlo┼čie. Este bine s─â tratezi cu rezerv─â "sfatul" prostului, dar s─â te fere┼čti de grija tic─âlosului. Am putea spune c─â ├«ntr-un "peisaj" diversificat, prostul este ├«n anumite limite ┼či condi┼úii chiar o persoan─â onorabil─â. Prostul este ├«ns─â "fudul", pentru c─â altfel n-ar fi cum " se mai spune " prost destul. ├Än fudulia lui, uneori devine " dac─â nu enervant " cel pu┼úin agasant, pentru c─â este bine ┼čtiut: "un om ├«n┼úelept ├«┼či schimb─â p─ârerea, un prost " niciodat─â" (proverb spaniol). S├«nt cazuri de prostie persistent─â, c├«nd pe bun─â dreptate se spune c─â "nu este ceva mai frumos dec├«t s─â ascul┼úi t─âcerea unui prost" (Helmut Qualtinger). Dar asta-i via┼úa: mereu vom avea, ├«n urm─â ┼či ├«n fa┼ú─â: t─âcerea ├«n┼úelep┼úilor, tic─âlo┼čia tic─âlo┼čilor ┼či credulitatea pro┼čtilor. Gheorghe B─éILE┼×TEANU gheorghe.bailesteanu@feaa.uvt.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.