De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?

Vasil CEREPANIN
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 949 din 16 ÔÇô 22 iunie 2022
image

Cu c├«╚Ťiva ani ├«n urm─â, ├«n timpul unei mese rotunde despre politica memoriei, care a avut loc la o universitate a unei ╚Ť─âri de limb─â german─â, l-am numit pe pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ÔÇ×cel mai puternic politician fascist din lumeÔÇŁ. Dup─â discu╚Ťie, organizatorii mi-au spus jena╚Ťi c─â, de╚Öi evenimentul a decurs foarte bine, eticheta pe care am folosit-o pentru liderul de la Kremlin a fost ÔÇ×prea multÔÇŁ ÔÇô asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care Rusia anexase deja Crimeea, la acea vreme, ╚Öi ├«ncepuse un r─âzboi ├«n regiunea Donbas din estul Ucrainei. Ceea ce m-a surprins a fost nu at├«t observa╚Ťia organizatorilor, c├«t modul ├«n care au f─âcut-o. Erau realmente ru╚Öina╚Ťi, de parc─â a╚Ö fi spus ceva obscen.

Primele bombe ruse╚Öti care au c─âzut ├«n Ucraina pe 24 februarie au reabilitat aparenta mea vulgaritate. Din p─âcate, fascismul lui Putin a fost ├«n a╚Öa m─âsur─â tolerat de elitele financiare ╚Öi politice ale Vestului, ├«nc├«t acestea se simt acum vinovate c─â au denun╚Ťat public utilizarea lui ÔÇ×prea multÔÇŁ, p├«n─â c├«nd a devenit ÔÇ×prea t├«rziuÔÇŁ. Chiar ╚Öi acum, c├«nd dovezi evidente ╚Öi incontestabile se adun─â necontenit, mul╚Ťi ├«nc─â nu se ├«ncumet─â s─â spun─â lucrurilor pe nume.

Putin nu numai c─â neag─â dreptul Ucrainei de a exista, dar controleaz─â totodat─â un aparat de propagand─â care a lansat un manifest ce proclam─â ╚Ťelul s─âu de a-i elimina, practic, ├«n mas─â pe ucraineni. Mai mult, el are la dispozi╚Ťie un stat care e gata s─â ├«ndeplineasc─â fantaziile sale de genocid ╚Öi s─â-i extermine pe ucraineni din simplul motiv c─â Putin consider─â c─â ei nu ar trebui s─â existe.

Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene. Folosirea acestui termen reprezint─â un atentat la locul intangibil rezervat r─âului suprem din memoria colectiv─â a Europei de dup─â al Doilea R─âzboi Mondial: unificarea ei politic─â se bazeaz─â pe r─âspunderea comun─â fa╚Ť─â de mo╚Ötenirea grea a Holocaustului.

Gradul de suferin╚Ť─â provocat de nazism pe ├«ntinsul ├«ntregului continent a fost ininteligibil ╚Öi greu de explicat ├«n termeni pur ra╚Ťionali. ├Än imaginarul colectiv, nazismul a fost perceput ÔÇô mai mult dec├«t ca un proiect politic ÔÇô ca un r─âu metafizic. Lec╚Ťia lui Hannah Arendt nu a fost ├«nv─â╚Ťat─â: construirea ma╚Öin─âriei de ucidere ├«n mas─â poate lua ╚Öi chipul unei banale ├«ndeletniciri de zi cu zi. Exact acesta este motivul pentru care ÔÇ×niciodat─â din nouÔÇŁ nu a func╚Ťionat ├«n Europa, l─âs├«nd loc, ast─âzi, doar unui ÔÇ×din nouÔÇŁ.

Nu ├«nt├«mpl─âtor, Kreminul a ales s─â foloseasc─â termenii ÔÇ×denazificareÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×demilitarizareÔÇŁ, pentru a-╚Öi justifica r─âzboiul ├«mpotriva Ucrainei. Erij├«ndu-se ├«n principalul ├«nving─âtor al Germaniei naziste ╚Öi neglij├«nd rolul crucial jucat de alte state foste sovietice, cu prec─âdere Ucraina ╚Öi Belarus, Rusia ├«ncearc─â s─â compenseze ├«nfr├«ngerea din R─âzboiul Rece. Principala denaturare ideologic─â a Kremlinului este reciclarea vocabularului referitor la combaterea nazismului, ├«n scopul legitim─ârii propriei dictaturi fasciste.

Rusia lui Putin a fost un partener ╚Öi un punct de referin╚Ť─â pentru for╚Ťele ├«ntregului spectru politic occidental. Regimul lui Putin a fost ├«ntotdeauna un aliat ideologic natural ╚Öi o surs─â convenabil─â de bani pentru populi╚Ötii de extrem─â dreapta ╚Öi guvernele autoritariste ÔÇô de la Frontul Na╚Ťional al lui Marine Le Pen, ├«n Fran╚Ťa, p├«n─â la Alternativa pentru Germania ╚Öi prim-ministrul maghiar Viktor Orb├ín. Astfel de lideri au condamnat formal invazia rus─â a Ucrainei ╚Öi au acceptat s─â primeasc─â, din oportunism, refugia╚Ťi ucraineni, dar ├«╚Öi men╚Ťin pozi╚Ťia anti-imigra╚Ťie ╚Öi s-au opus sanc╚Ťiunilor economice sau boicot─ârii energiei ruse╚Öti.

image

├Äntre timp, st├«nga occidental─â, pentru care antifascismul ar trebui s─â fie un automatism, devine victima propriului narcisism ╚Öi a feti╚Öismului dogmatic. Contraria╚Ťi de r─âzboiul de agresiune nejustificat al Rusiei, mul╚Ťi st├«ngi╚Öti au adoptat argumentul ÔÇ×ambele tabere s├«nt de vin─âÔÇŁ, ├«n stil Donald Trump, ├«nvinov─â╚Ťind NATO ╚Öi Statele Unite pentru declan╚Öarea conflictului. ├Äntr-un exemplu clasic de ÔÇ×WestsplainingÔÇŁ (termen peiorativ, format din ÔÇ×WestÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×explainingÔÇŁ, referitor la deprinderea unor occidentali de a explica, condescendent, inexact ╚Öi simplificator, lumea, presupus mai pu╚Ťin evoluat─â, a Estului ÔÇô n. trad.), cei de st├«nga au fost at├«t de acapara╚Ťi de setul lor tradi╚Ťional de idoli detestabili, ├«nc├«t nici m─âcar nu au luat ├«n considerare posibilitatea existen╚Ťei unui tic─âlos imperialist ╚Öi mai mare.

Dar nu extrema dreapta sau extrema st├«nga occidental─â s├«nt cele care au contribuit la sus╚Ťinerea regimului fascist din Rusia. Adev─âra╚Ťii responsabili s├«nt centri╚Ötii politici ╚Öi elitele financiare ale democra╚Ťiilor liberale, care au pompat capital ├«n sistemul mafiot-capitalist al Kremlinului ÔÇô ╚Öi s-au l─âsat corupte de acesta. ├Än timp ce Putin deturna politica ruseasc─â spre o ÔÇ×opera╚Ťiune special─âÔÇŁ ╚Öi autoriza asasinate politice, cenzura la nivel de stat, manipularea electoral─â, represiunea sistematic─â ╚Öi invazii militare ale altor ╚Ť─âri, establishment-ul liberal occidental ├«l trata pe pre╚Öedintele rus ca pe un interlocutor normal.

Atacul rusesc asupra Ucrainei explic─â de ce trupul lui Lenin, c─âruia Putin ├«i repro╚Öeaz─â c─â a creat Ucraina modern─â, zace ├«nc─â ├«n mausoleul din Pia╚Ťa Ro╚Öie, la Moscova. Revolu╚Ťia a fost ├«ntotdeauna cel mai crunt co╚Ömar al regimului lui Putin, iar liderii ne├«ngropa╚Ťi ai Revolu╚Ťiei din Octombrie s├«nt martori ai sarcinii ne├«ndeplinite de a r─âsturna imperiul rus. Dac─â actualul r─âzboi va opri, ├«n cele din urm─â, str─âvechea tradi╚Ťie imperialist─â a Rusiei, atunci Lenin ├«╚Öi va g─âsi ├«n sf├«r╚Öit, la aproape un secol de la moartea sa, pacea etern─â.

Vasil Cerepanin este directorul Centrului de cercetare ├«n domeniul culturii vizuale din Kiev ╚Öi organizatorul bienalei de la Kiev ÔÇô un forum interna╚Ťional dedicat artei, cunoa╚Öterii ╚Öi politicii.

Copyright: Project Syndicate, 2022

www.project-syndicate.org

Traducere de Matei PLE┼×U

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.