De ce ne place să stăm la coadă

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
De ce ne place să stăm la coadă jpeg

Există o serie de tradiții culturale care traversează România de la comunism la capitalism. Printre ele se află și coada. Un fenomen de care românii nu se pot despărți nici astăzi, încît ai senzația că statul la coadă nu este un chin, ci aproape o plăcere.

De ce stăm la coadă? Și la ce stăm la coadă? Democrația a diversificat statul la coadă. Acum, avem deja tradiționala coadă la plata impozitelor și taxelor. Fie că este vorba despre impozitele și taxele locale, plătite la începutul anului și pentru care cei care se încadrează în timp primesc un bonus, fie pentru tot felul de operațiuni financiare legate de bugetul de stat. Dar nu bonusul pare a fi mobilul cozii, ci, mai degrabă, un soi de corectitudine ce se găsește în fibra unei părți a concetățenilor care insistă să își achite obligațiile față de stat în cel mai scurt timp posibil.

Coada este o tradiție culturală care vine din comunism. În ultimii ani ai epocii Ceaușescu, cîndva după 1980, atunci cînd regimul începuse să exporte tot ce se putea și să reducă importurile pînă aproape să le anuleze, marile orașe, în special, au început să cunoască fenomenul cozilor. În cartierele orașelor, la complexele alimentare, cozile deveniseră o obișnuință. Intraseră atît de mult în rutina cotidiană încît cetățenii se așezau din reflex, oamenii veneau cu scăunele pe care stăteau cît de cît comod, își țineau unul altuia rîndul și se întrebau dacă „astăzi se va băga ceva”, adică dacă magazinul va fi aprovizionat cu marfă.

Coada devenise, în anii comunismului, un fel de mijloc de socializare, se legau amiciții, se povesteau micile bîrfe de cartier și, uneori, se nășteau conflicte spontane care își găseau împăcarea în zilele următoare. Tot la coadă.

Dar coada a rămas un fel de „sport național” și în economia liberă. Chiar și după trei decenii. Românii stau, de multe ori, la coadă din vina autorităților. La începutul anului, mai mulți contribuabili au stat cuminți la coadă. Primiseră de la fisc niște decizii de impunere greșite și acum veniseră la administrația financiară să rezolve situația. Ciudat este că nimeni de la coadă nu se gîndise că funcționarii vinovați ar fi fost obligați să găsească o soluție fără să îi pună pe ei pe drumuri.

Unii au stat la coadă și pentru a-și plăti locul de parcare concesionat de la autoritatea locală. Se stă la coadă la bancă pentru a plăti ratele sau, uneori, se stă la coadă la automatul bancar pentru a scoate bani. Se stă la coadă la magazine aproape fără să ne mai mire că sînt funcționale prea puține case.

Se stă la pelerinaje, la telecabină sau la deschiderea unui magazin care oferă un hamburger gratuit. Și astăzi, coada continuă să fie un fenomen social, un loc unde se discută despre politică, poate despre sport și despre datoriile tot mai mari ale statului.

S-a vorbit foarte mult, în special în ultimul an, despre digitalizarea administrației în relația cu contribuabilii, persoane fizice sau companii. S-au făcut pași înainte, o parte din declarațiile fiscale ale companiilor se pot trimite online. S-a creat spațiul privat virtual, o platformă prin care persoanele fizice pot afla informații și pot face plăți către fisc.

Dar digitalizarea serviciilor publice și a celor private mai are mulți pași de făcut. Cea mai bună dovadă în acest sens este pragmatismul unui tînăr antreprenor. Mi-a povestit cum și-a transformat datele de pe cartea de identitate într-un QR Code pe care îl prezintă pentru a fi scanat la fiecare ghișeu la care îi sînt cerute datele personale. Este o soluție individuală de salvare, care nu rezolvă problema.

România are nevoie de soluții generale, integratoare, nu ca pînă acum, bucăți de baze de date care, precum un puzzle incomplet, nu se unesc niciodată unele cu altele, fie din cauza lipsei de interes, fie din nepăsare.

Alteori, stăm la coadă din vina noastră. Nu vrem să utilizăm mijloacele online, atîtea cîte sînt. Portalul ghișeul.ro, de exemplu, este încă o necunoscută pentru mulți contribuabili, Internet banking-ul a intrat cu greu în viața noastră, sîntem obișnuiți să ne plătim facturile la ghișeu și nu de acasă din fața calculatorului, online. Suportăm cozile în numele conservatorismului nostru digital și, uneori, împotriva tuturor progreselor, lente sau rapide, pe care le face statul sau le promovează firmele private.

Uneori, ne place coada. Este atît de balcanică, atît de veche, din alt secol, încît ne face să ne simțim din alte vremuri, nu atît comuniste, ci atunci cînd „timpul avea răbdare”. De altfel, coada românească este diferită de cea occidentală. La noi, convenția distanței este doar orientativă, totdeauna se va găsi o persoană nerăbdătoare, din spate, care să te preseze sau să îți sufle în ceafă. Și nu este vorba despre regulile pandemiei, așa se întîmplă „de cînd lumea”. La noi, se leagă rapid o conversație între cei care stau la coadă și astfel devine o adevărată supapă socială.

Nu avem studii serioase, sociologice sau economice, despre coadă. Putem bănui doar că tinerii sînt mai puțin dispuși să stea la coadă și că sînt mai obișnuiți să comunice online. Nu știm dacă urăsc coada. Putem doar bănui că ofensiva online și timpul le vor rezolva pe toate.

Constantin Rudnițchi este analist economic.

Foto: flickr

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.