De ce ne place s─â st─âm la coad─â

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
De ce ne place s─â st─âm la coad─â jpeg

Exist─â o serie de tradi╚Ťii culturale care traverseaz─â Rom├ónia de la comunism la capitalism. Printre ele se afl─â ╚Öi coada. Un fenomen de care rom├ónii nu se pot desp─âr╚Ťi nici ast─âzi, ├«nc├«t ai senza╚Ťia c─â statul la coad─â nu este un chin, ci aproape o pl─âcere.

De ce st─âm la coad─â? ╚śi la ce st─âm la coad─â? Democra╚Ťia a diversificat statul la coad─â. Acum, avem deja tradi╚Ťionala coad─â la plata impozitelor ╚Öi taxelor. Fie c─â este vorba despre impozitele ╚Öi taxele locale, pl─âtite la ├«nceputul anului ╚Öi pentru care cei care se ├«ncadreaz─â ├«n timp primesc un bonus, fie pentru tot felul de opera╚Ťiuni financiare legate de bugetul de stat. Dar nu bonusul pare a fi mobilul cozii, ci, mai degrab─â, un soi de corectitudine ce se g─âse╚Öte ├«n fibra unei p─âr╚Ťi a concet─â╚Ťenilor care insist─â s─â ├«╚Öi achite obliga╚Ťiile fa╚Ť─â de stat ├«n cel mai scurt timp posibil.

Coada este o tradi╚Ťie cultural─â care vine din comunism. ├Än ultimii ani ai epocii Ceau╚Öescu, c├«ndva dup─â 1980, atunci c├«nd regimul ├«ncepuse s─â exporte tot ce se putea ╚Öi s─â reduc─â importurile p├«n─â aproape s─â le anuleze, marile ora╚Öe, ├«n special, au ├«nceput s─â cunoasc─â fenomenul cozilor. ├Än cartierele ora╚Öelor, la complexele alimentare, cozile deveniser─â o obi╚Önuin╚Ť─â. Intraser─â at├«t de mult ├«n rutina cotidian─â ├«nc├«t cet─â╚Ťenii se a╚Öezau din reflex, oamenii veneau cu sc─âunele pe care st─âteau c├«t de c├«t comod, ├«╚Öi ╚Ťineau unul altuia r├«ndul ╚Öi se ├«ntrebau dac─â ÔÇ×ast─âzi se va b─âga cevaÔÇŁ, adic─â dac─â magazinul va fi aprovizionat cu marf─â.

Coada devenise, ├«n anii comunismului, un fel de mijloc de socializare, se legau amici╚Ťii, se povesteau micile b├«rfe de cartier ╚Öi, uneori, se n─â╚Öteau conflicte spontane care ├«╚Öi g─âseau ├«mp─âcarea ├«n zilele urm─âtoare. Tot la coad─â.

Dar coada a r─âmas un fel de ÔÇ×sport na╚ŤionalÔÇŁ ╚Öi ├«n economia liber─â. Chiar ╚Öi dup─â trei decenii. Rom├ónii stau, de multe ori, la coad─â din vina autorit─â╚Ťilor. La ├«nceputul anului, mai mul╚Ťi contribuabili au stat cumin╚Ťi la coad─â. Primiser─â de la fisc ni╚Öte decizii de impunere gre╚Öite ╚Öi acum veniser─â la administra╚Ťia financiar─â s─â rezolve situa╚Ťia. Ciudat este c─â nimeni de la coad─â nu se g├«ndise c─â func╚Ťionarii vinova╚Ťi ar fi fost obliga╚Ťi s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie f─âr─â s─â ├«i pun─â pe ei pe drumuri.

Unii au stat la coad─â ╚Öi pentru a-╚Öi pl─âti locul de parcare concesionat de la autoritatea local─â. Se st─â la coad─â la banc─â pentru a pl─âti ratele sau, uneori, se st─â la coad─â la automatul bancar pentru a scoate bani. Se st─â la coad─â la magazine aproape f─âr─â s─â ne mai mire c─â s├«nt func╚Ťionale prea pu╚Ťine case.

Se st─â la pelerinaje, la telecabin─â sau la deschiderea unui magazin care ofer─â un hamburger gratuit. ╚śi ast─âzi, coada continu─â s─â fie un fenomen social, un loc unde se discut─â despre politic─â, poate despre sport ╚Öi despre datoriile tot mai mari ale statului.

S-a vorbit foarte mult, ├«n special ├«n ultimul an, despre digitalizarea administra╚Ťiei ├«n rela╚Ťia cu contribuabilii, persoane fizice sau companii. S-au f─âcut pa╚Öi ├«nainte, o parte din declara╚Ťiile fiscale ale companiilor se pot trimite online. S-a creat spa╚Ťiul privat virtual, o platform─â prin care persoanele fizice pot afla informa╚Ťii ╚Öi pot face pl─â╚Ťi c─âtre fisc.

Dar digitalizarea serviciilor publice ╚Öi a celor private mai are mul╚Ťi pa╚Öi de f─âcut. Cea mai bun─â dovad─â ├«n acest sens este pragmatismul unui t├«n─âr antreprenor. Mi-a povestit cum ╚Öi-a transformat datele de pe cartea de identitate ├«ntr-un QR Code pe care ├«l prezint─â pentru a fi scanat la fiecare ghi╚Öeu la care ├«i s├«nt cerute datele personale. Este o solu╚Ťie individual─â de salvare, care nu rezolv─â problema.

Rom├ónia are nevoie de solu╚Ťii generale, integratoare, nu ca p├«n─â acum, buc─â╚Ťi de baze de date care, precum un puzzle incomplet, nu se unesc niciodat─â unele cu altele, fie din cauza lipsei de interes, fie din nep─âsare.

Alteori, st─âm la coad─â din vina noastr─â. Nu vrem s─â utiliz─âm mijloacele online, at├«tea c├«te s├«nt. Portalul ghi╚Öeul.ro, de exemplu, este ├«nc─â o necunoscut─â pentru mul╚Ťi contribuabili, Internet banking-ul a intrat cu greu ├«n via╚Ťa noastr─â, s├«ntem obi╚Önui╚Ťi s─â ne pl─âtim facturile la ghi╚Öeu ╚Öi nu de acas─â din fa╚Ťa calculatorului, online. Suport─âm cozile ├«n numele conservatorismului nostru digital ╚Öi, uneori, ├«mpotriva tuturor progreselor, lente sau rapide, pe care le face statul sau le promoveaz─â firmele private.

Uneori, ne place coada. Este at├«t de balcanic─â, at├«t de veche, din alt secol, ├«nc├«t ne face s─â ne sim╚Ťim din alte vremuri, nu at├«t comuniste, ci atunci c├«nd ÔÇ×timpul avea r─âbdareÔÇŁ. De altfel, coada rom├óneasc─â este diferit─â de cea occidental─â. La noi, conven╚Ťia distan╚Ťei este doar orientativ─â, totdeauna se va g─âsi o persoan─â ner─âbd─âtoare, din spate, care s─â te preseze sau s─â ├«╚Ťi sufle ├«n ceaf─â. ╚śi nu este vorba despre regulile pandemiei, a╚Öa se ├«nt├«mpl─â ÔÇ×de c├«nd lumeaÔÇŁ. La noi, se leag─â rapid o conversa╚Ťie ├«ntre cei care stau la coad─â ╚Öi astfel devine o adev─ârat─â supap─â social─â.

Nu avem studii serioase, sociologice sau economice, despre coad─â. Putem b─ânui doar c─â tinerii s├«nt mai pu╚Ťin dispu╚Öi s─â stea la coad─â ╚Öi c─â s├«nt mai obi╚Önui╚Ťi s─â comunice online. Nu ╚Ötim dac─â ur─âsc coada. Putem doar b─ânui c─â ofensiva online ╚Öi timpul le vor rezolva pe toate.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: flickr

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.