De ce ne interesează Georgia

Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Conflictul dintre Georgia şi Rusia este încă o ocazie pentru a vedea cum funcţionează politica externă a Europei. Din motive care ţin de tipar, acest articol trebuie predat marţi dimineaţă, deci nu ştim încă rezultatele întîlnirii miniştrilor de Externe ai UE şi nici concluziile celei de-a doua şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care urmează să arate mai clar poziţia României. Din informaţiile pe care le avem, putem bănui că Europei îi va fi greu să ajungă la un consens, cel puţin acum. Pe de-o parte, ţările baltice şi Polonia au semnat o declaraţie de o rară virulenţă la adresa Rusiei, în care cereau Europei şi NATO să ia iniţiativa şi să se opună propagării politicii imperialiste şi revizioniste a Rusiei în estul continentului. Pe de alta, Silvio Berlusconi, vechi prieten al lui Vladimir Putin, avertizează asupra pericolului pe care l-ar constitui o "coaliţie europeană antirusească". În Germania, cancelarul Angela Merkel insistă asupra necesităţii unei retrageri complete a georgienilor din Osetia de Sud, în timp ce preşedintele Franţei şi al Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy, încearcă să găsească un numitor comun între prietenii Rusiei şi cei care o privesc cu teamă, între ţările care au nevoie de energie cît mai ieftină livrată de Moscova şi cele care îşi amintesc cum e să ai soldaţi ruşi pe teritoriul tău. Grea misiune şi, cu cît se prelungeşte criza, cu atît diferenţele de viziune între ţările europene vor fi mai evidente. Pînă acum (marţi dimineaţă), România a dat dovadă de prudenţă. Bucureştiul nu a condamnat Moscova în termeni duri, nu s-a alăturat axei baltico-poloneze (care trece şi prin Kiev), cerînd însă respectarea integrităţii teritoriale a Georgiei şi încetarea violenţelor. Atitudinea viitoare a României depinde evident de evoluţiile din regiune, dar declaraţia ponderată a Bucureştiului de la început arată coerenţa în politica recentă, dacă ne gîndim la poziţia în dosarul Kosovo, sau mai ales la interesul românesc pentru relaţia dintre Moldova şi Transnistria. O declaraţie în termeni radicali încă de la început ar fi putut înclina delicata balanţă a raporturilor dintre Bucureşti şi Chişinău. În fine, din comunicatul CSAT am reţinut şi că România a atras atenţia în repetate rînduri cu privire la riscul conflictelor îngheţate în planul securităţii regionale. Este adevărat, încă de la începutul mandatului său Traian Băsescu a vorbit, şi nu o dată, despre bomba cu ceas, reprezentată de situaţiile din Abhazia, Osetia sau Transnistria. Nu am auzit însă de nici o iniţiativă românească pentru "pacificarea" regiunii. Ca întotdeauna cînd este vorba despre un conflict, televiziunile româneşti s-au întrecut în ediţii speciale, flash-uri şi breaking news. În emisiuni s-au abordat toate temele posibile: s-au făcut istoria Georgiei şi geografia Osetiei, au fost comparate forţele armate ale celor angajaţi în luptă, s-a vorbit despre NATO şi UE, SUA şi OSCE, buni şi răi, David şi Goliat. A existat şi o întrebare pusă de mai mulţi prezentatori: "pe românul simplu, pe omul de rînd din România, de ce ar trebui să îl intereseze ce se întîmplă acolo?". Această obsesie de a traduce totul pe limbajul "omului simplu" e uşor enervantă. Nu trebuie făcută imediat legătura între conflictul din Georgia şi preţul gazului de la Bucureşti, pentru ca telespectatorii să fie interesaţi de Osetia. Mai mult, ar fi bine poate dacă ne-am uita mai des la ce se întîmplă şi în alte părţi, nu numai în România. Sîntem specialiştii politicii locale, dar ştim prea puţine despre realitatea celorlalţi. Cîteva exemple din vecini: din Ucraina ne interesează numai Insula Şerpilor, vorbim despre Moldova doar cînd Vladimir Voronin are o ieşire mai excentrică sau cînd consulatele devin neîncăpătoare, iar Bulgaria ne preocupă de două ori pe an, doar pentru a vedea că există mai puţină corupţie măsurabilă la Bucureşti, faţă de Sofia. Cît despre Cehia şi Polonia, ţări cu care aveam graniţe înainte de cel de-al doilea război mondial, au dispărut de pe harta interesului mediatic, cu excepţia vreunui incident dramatic, gen "cazul Crulic". Era să uit de Ungaria, dar şi ea şi-a pierdut din interes de cînd a dispărut obsesia anexării Ardealului. O mai pomenim uneori, din greşeală, cînd vreun artist invitat la un concert confundă Bucureştiul cu Budapesta. Iar cel mai bun răspuns la întrebarea de mai sus l-a dat Magdalena Boiangiu: "Ne interesează, pentru că trăim pe lumea asta".

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.