De ce n-am cerut nimic la Lisabona

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"S-a încheiat un acord istoric" - e o frază pe care europenii s-au obişnuit să o audă după fiecare tratat european. De această dată, după reuniunea de la Lisabona, cuvîntul "istoric" pare ceva mai justificat decît în alte ocazii, fie numai şi pentru faptul că Europei îi este din nou permis să spere. După eşecul referendumurilor privind defuncta Constituţie, Europa fusese aruncată într-o zonă de turbulenţe. Documentul semnat la Lisabona pune bazele viitoarei Uniuni Europene, cu condiţia ca el să fie acum şi ratificat de cei 27. Vor exista piedici, iar eurofilii trebuie să ţină pumnii strînşi pentru ca documentul să treacă şi de furcile caudine ale ratificărilor. Danemarca şi Irlanda sînt două dintre ţările care ar putea pune probleme, pentru că în aceste state noul tratat urmează să fie ratificat prin referendum. După cum s-a văzut în 2005, voinţa popoarelor nu e întotdeauna în consens cu proiectul construcţiei europeane: după ce francezii şi olandezii au respins Constituţia Europeană, şi-au dat seama că nu există nici un plan B, aşa cum fuseseră amăgiţi de susţinătorii NU-ului. Vestea bună este că România nu va crea dificultăţi. Tratatul va trece prin Parlament şi va exista probabil cvasi-unanimitate, aşa cum s-a întîmplat pentru deciziile importante din ultimii ani, cum ar fi aderarea la Uniunea Europeană sau, într-un alt registru, participarea la războiul din Irak. E bine că parlamentarii români vor vota Tratatul. E mai puţin bine că acest lucru se va întîmpla în absenţa unor dezbateri, în spaţiul public, despre valoarea documentului. Semnat la sfîrşitul săptămînii trecute, Tratatul nu a stîrnit practic nici o reacţie la Bucureşti, deşi temele de discuţie nu lipseau: parlamentele naţionale vor avea mai multă putere (la ce-o vor folosi?), Uniunea Europeană va avea un ministru de Externe (la ce mai servesc diplomaţiile naţionale?), Comisia Europeană va avea mai puţini membri (dispare comisarul român?). Ceva, ceva tot a existat. Au fost cîteva voci care au deplîns faptul că România nu s-a aflat la înălţimea momentului şi asta nu în sensul de a fi venit cu vreo contribuţie hotărîtoare la redactarea documentului, ci pentru că nu a reuşit să "obţină" ceva. Orice, cît de mărunt, dar ceva. Unii cred că Uniunea Europeană este un fel de talcioc multicultural, în care, ca să semnezi un tratat atît de important, trebuie să ceri ceva la schimb. "Alte ţări au făcut-o", spun vocile cu pricina, şi, într-adevăr, există cîteva exemple. Italia a obţinut un loc în plus în Parlamentul European, Polonia a reuşit să negocieze o minoritate de blocaj mai bună, Austria a obţinut un răgaz pînă cînd Comisia Europeană o va amenda pentru că nu mai vrea să primească atît de mulţi studenţi germani în universităţile sale. (Germanii merg în Austria pentru că studiile costă mai puţin. Consecinţa: supraaglomerare, incapacitatea facultăţilor austriece de a asigura un învăţămînt în condiţiile excelente de pînă acum. Austria vrea să limiteze numărul studenţilor germani, dar Comisia ameninţă că o amendează din cauză că ar viola astfel dreptul la libera circulaţie.) Pînă şi Bulgaria a obţinut ca moneda europeană să se numească şi evro, nu numai euro. În acest timp, România n-a obţinut nimic. N-a obţinut în primul rînd pentru că nu a cerut nimic. Dar ce-ar fi putut să ceară? Numele monedei euro ne convine şi a intrat în limbajul curent, studenţii europeni nu ne-au luat cu asalt universităţile, iar minoritatea de blocaj pare o chestiune mult prea complicată. Am fi putut cere mai multe locuri în Parlamentul European, mai ales că, din 2009, numărul parlamentarilor români va scădea de la 35 la 33. Numărul parlamentarilor e înscris însă în Tratatul de Aderare al României la UE şi ar fi însemnat că nu respectăm propria semnătură! Am fi putut cere bani mai mulţi pentru programele de cofinanţare? Ar fi fost o situaţie uşor ridicolă, în plin scandal al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, care arată că România nu reuşeşte să gestioneze fondurile la care are deja acces. Pentru a putea cere ceva, Bucureştiul ar fi trebuit să îşi definească şi să urmărească o agendă a priorităţilor. Scandalul politic perpetuu de la Bucureşti împiedică însă concentrarea pe obiective importante, cum ar fi rolul şi locul în Europa. Ne mîndrim cu faptul că sîntem a şaptea ţară europeană ca dimensiuni şi populaţie, dar dincolo de această expresie, devenită deja clişeu, nu e mare lucru. La aproape un an de la aderarea la UE, România nu ştie încă ce vrea. Şi atunci are bunul-simţ de a nu îi deranja pe ceilalţi. Măcar atît.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.