De ce în România sînt atît de multe salarii mici și minime

Publicat în Dilema Veche nr. 889 din 22 - 28 aprilie 2021
De ce în România sînt atît de multe salarii mici și minime jpeg

├Än Rom├ónia, salariile s├«nt mici. Este un refren pe care ├«l auzim de trei decenii, un ve╚Önic motiv de nemul╚Ťumire ╚Öi de repro╚Öuri. Tema este doar par╚Ťial corect─â, pentru c─â, pe de o parte, rareori se face o analiz─â cuprinz─âtoare a motivelor pentru care salariile s├«nt mici, iar, pe de alt─â parte, este promovat cu insisten╚Ť─â mitul c─â salariul minim ├«ncasat pe statul de plat─â este, de fapt, completat de o sum─â de bani pl─âtit─â ÔÇ×la negruÔÇŁ, f─âr─â a fi contabilizat─â.

Cifrele arat─â c─â ├«n economia rom├óneasc─â exist─â un fenomen al utiliz─ârii excesive a salariului minim. Un sfert dintre angaja╚Ťii din Rom├ónia primesc salariul minim, adic─â aproape 1,3 milioane de salaria╚Ťi. Imensa majoritate a acestora lucreaz─â ├«n mediul privat, ├«n sectorul bugetar fiind doar 80.000 de angaja╚Ťi care c├«╚Ötig─â salariul minim ╚Öi pentru ace╚Ötia au fost inventate sporuri.

De altfel, Rom├ónia este, la nivelul Uniunii Europene, economia cu cea mai mare pondere a angaja╚Ťilor pl─âti╚Ťi cu salariul minim din totalul salaria╚Ťilor. Imediat dup─â Rom├ónia se afl─â Portugalia (17%) ╚Öi Croa╚Ťia (15%), iar ╚Ť─ârile cu cele mai mici procentaje s├«nt Malta, Belgia ╚Öi Suedia, cu niveluri de sub 3%. Exist─â o explica╚Ťie pentru diferen╚Ťele at├«t de mari, la nivel european, ├«n ceea ce prive╚Öte ponderea crescut─â a lucr─âtorilor cu salariu minim? Nu s├«nt r─âspunsuri bazate pe o analiz─â documentat─â, dar intuitiv se pot evoca structura ╚Öi tradi╚Ťia economiilor ├«n cauz─â.

Extinz├«nd cifrele de analiz─â, s─â spunem c─â Bulgaria (332 de euro), Ungaria (442 de euro) ╚Öi Rom├ónia (450 de euro) s├«nt statele cu cele mai mici salarii minime din Uniunea European─â. ├Än ultimul deceniu, Rom├ónia a avut cea mai agresiv─â cre╚Ötere a salariului minim din UE, f─âcut─â, ├«n mul╚Ťi ani, f─âr─â vreo leg─âtur─â cu productivitatea muncii, f─âr─â vreun algoritm logic ╚Öi predictibil, ci doar sub imperiul comenzii politice. Astfel, anul trecut, Rom├ónia a dep─â╚Öit Ungaria la nivelul salariului minim, dar diferen╚Ťa este nesemnificativ─â, iar ea trebuie pus─â ╚Öi pe seama evolu╚Ťiei monedelor na╚Ťionale, leul ╚Öi forintul, ├«n raport de moneda european─â, euro.

Toate datele arat─â c─â Rom├ónia are un salariu minim mic ╚Öi mul╚Ťi lucr─âtori pl─âti╚Ťi la acest nivel. De ce se ├«nt├«mpl─â a╚Öa? Cea mai facil─â explica╚Ťie este aceea c─â o parte din bani s├«nt pl─âti╚Ťi de angajatori ÔÇ×la negruÔÇŁ sau ÔÇ×la griÔÇŁ. Nu se poate spune c─â fenomenul nu exist─â, dar c├«t este de extins? Poate exist─â un fel de optimizare fiscal─â, prin care patronii micilor companii g─âsesc metode s─â scoat─â bani din firm─â cu costuri c├«t mai mici, pentru a-╚Öi ajusta veniturile, dar amploarea fenomenului este nedefinit─â. Este un fenomen marginal sau unul generalizat? Nu ╚Ötim, iar institu╚Ťiile statului ar trebui s─â ofere un r─âspuns pentru a ├«nl─âtura specula╚Ťiile.

├Än acela╚Öi timp, s─â nu uit─âm c─â ├«n economia rom├óneasc─â ├«ntre 80% ╚Öi 90% din companii s├«nt incluse la categoria micro├«ntreprinderi sau IMM-uri. O bun─â parte din ele s├«nt firme care asigur─â existen╚Ťa asocia╚Ťilor ╚Öi familiilor lor. Nu s├«nt companii cu preten╚Ťii de dezvoltare, ci de subzisten╚Ť─â. ├Än aceste condi╚Ťii, angaja╚Ťii, care de cele mai multe ori s├«nt chiar membrii familiei, primesc salariul minim. Aici se concentreaz─â o parte din salariile minime din economia rom├óneasc─â.

Micii patroni se mul╚Ťumesc cu at├«t de pu╚Ťin pentru c─â ├«ncearc─â s─â pl─âteasc─â impozite ╚Öi contribu╚Ťii c├«t mai reduse c─âtre bugetul de stat sau bugetul s─ân─ât─â╚Ťii. Mul╚Ťi o fac nu din rea-voin╚Ť─â, ci din cauz─â c─â rata de profit pe care o ob╚Ťin este extrem de mic─â. S├«nt, de fapt, firme ai c─âror proprietari nu au alte veleit─â╚Ťi dec├«t supravie╚Ťuirea de pe o zi pe alta.

Dac─â obiceiul complet─ârii salariilor minime cu pl─â╚Ťi ÔÇ×la negruÔÇŁ sau ÔÇ×la griÔÇŁ ar fi un fenomen de mas─â, a╚Öa cum se vehiculeaz─â ├«n spa╚Ťiul public, ar trebui ca institu╚Ťiile statului, ANAF ╚Öi Inspec╚Ťia Muncii, s─â constate ╚Öi s─â ia m─âsuri. Adic─â s─â mic╚Öoreze zona de evaziune.

Dar pentru a explica motivele pentru care economia rom├óneasc─â utilizeaz─â pe scar─â at├«t de larg─â salariul minim trebuie s─â privim mai ├«n profunzime. Vom vedea c─â o bun─â parte a economiei rom├óne╚Öti produce o valoare ad─âugat─â redus─â. Industria este axat─â, ├«n general, pe lohn, asambleaz─â diverse produse pentru companii europene. Este cazul industriei auto sau, de exemplu, al celei de produse electrocasnice. La fel este ╚Öi situa╚Ťia ├«n comer╚Ť, un domeniu cu o pondere important─â ├«n economia autohton─â, ├«n care, prin defini╚Ťie, se lucreaz─â cu marje reduse de profit. Aici apar ╚Öi angaja╚Ťii din companii mari cu salariul minim.

Cu pu╚Ťine excep╚Ťii, economia rom├óneasc─â este una a valorii ad─âugate reduse, a profiturilor mici, este o economie de execu╚Ťie ╚Öi prea pu╚Ťin axat─â pe inovare, cercetare ╚Öi dezvoltare de produse sau aplica╚Ťii de noi tehnologii, domenii ├«n care ast─âzi ratele de profit s├«nt substan╚Ťiale ╚Öi ├«n care, implicit, se pl─âtesc salarii mari.

De fapt, efectele de ast─âzi s├«nt rezultatele unor decizii luate ├«n urm─â cu dou─â decenii. At├«t ├«n ceea ce prive╚Öte atragerea investi╚Ťiilor str─âine ╚Öi a structurii economiei, c├«t ╚Öi cu privire la sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Abandonul ╚Öcolar timpuriu, analfabetismul func╚Ťional, desfiin╚Ťarea ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului profesional, num─ârul relativ redus de studen╚Ťi ╚Öi libertatea de a lucra ├«n Uniunea European─â au fost factori, mai pu╚Ťini vizibili, care au contribuit la situa╚Ťia de ast─âzi. De aceea, atunci c├«nd rom├ónii se pl├«ng c─â au salarii mici ar trebui s─â se ├«ntrebe ce fac ei pentru a schimba aceast─â situa╚Ťie.

Constantin Rudni╚Ťchi este analist economic.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.