De ce este necesară creșterea economică?

Publicat în Dilema Veche nr. 835 din 20 - 26 februarie 2020
De ce este necesară creșterea economică? jpeg

ÔÇ×Nu exist─â dec├«t o singur─â modalitate de a ameliora condi╚Ťia material─â a umanit─â╚Ťii: accelerarea cre╚Öterii volumului de capital acumulat ├«n raport cu cre╚Öterea popula╚Ťiei.ÔÇť (L.von Mises, Mentalitatea anticapitalist─â)

Nu prea discut economie cu prietenii mei economi╚Öti. Nu o fac pentru faptul c─â s├«ntem at├«t de diferi╚Ťi ├«nc├«t p─ârerile par, la un moment dat, a fi apar╚Ťin─âtoare unor ╚Ötiin╚Ťe diferite. De asemenea, ├«n dezbateri, majoritatea economi╚Ötilor amestec─â tot felul de lucruri ├«ntre ele, tot felul de experien╚Ťe personale, tr─âiri subiective sau simple dorin╚Ťe, ipoteze ╚Öi concluzii, mai mult sau mai pu╚Ťin ra╚Ťionale. Subiectivismul ╚Öi angoasele de ordin personal, mai ales, ├«i duc pe cei mai mul╚Ťi ├«n afara ╚Ötiin╚Ťei, ├«ntr-un derizoriu al exprim─ârii. Odobleja spunea despre ╚Ötiin╚Ťa economic─â: ÔÇ×Toate diviziunile economiei politice s├«nt riguros dihotomice ╚Öi antitetice. Economia politic─â este o ╚Ötiin╚Ť─â pe jum─âtate fizic─â, pe jum─âtate psihic─â. Toate legile constatate ├«n economia politic─â se ├«nglobeaz─â ├«n cadrul legilor universale, ce se reg─âsesc ├«n fiecare ╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi aici armonismul este confirmat pe deplinÔÇť (╚śtefan Odobleja, Psihologia consonantist─â, Editura ╚śtiin╚Ťific─â ╚Öi Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1982). Economia politic─â este ╚Öi o ╚Ötiin╚Ť─â ÔÇ×psihic─âÔÇť ├«n sensul ├«n care legile sale trec prin mintea uman─â ╚Öi s├«nt rezultatul unor percep╚Ťii umane. Psihismul cerne ╚Öi rafineaz─â, al─âturi de ra╚Ťiune, legile ╚Ötiin╚Ťei economice. Aici nu este vorba despre subiectivism ╚Öi relativism. Ceea ce este subiectiv nu mai este ╚Ötiin╚Ť─â, este tr─âire ╚Öi at├«t. Are valoare pentru subiectul respectiv, dar nu are valoare universal─â. Or, ├«n judec─â╚Ťile despre economie ╚Öi ac╚Ťiunea economic─â tocmai subiectivismul este cel care dilueaz─â multe enun╚Ťuri ╚Öi afirma╚Ťii ╚Öi care ├«ndep─ârteaz─â discursul de ╚Ötiin╚Ťa economic─â.

Spuneam c─â evit a discuta economie cu oameni subiectivi ╚Öi pu╚Öi pe afirmarea adev─ârurilor proprii. Cu toate acestea, am avut o discu╚Ťie acum ceva vreme cu un asemenea confrate. Evident, ne-am contrazis asupra politicilor guvernamentale de la noi, din vremea defunctului guvern pesedist. Eu sus╚Ťineam necesitatea imperioas─â ca guvernul s─â aloce o sum─â ╚Öi pentru dezvoltare, ╚Öi pentru mic╚Öorarea p─âr╚Ťii din PIB alocat─â pentru consum, iar el sus╚Ťinea, dimpotriv─â, c─â nu este nevoie de a╚Öa ceva, deoarece scopul final ar trebui s─â fie bun─âstarea oamenilor ╚Öi nu expansiunea economic─â cu orice pre╚Ť. La un moment dat am oprit discu╚Ťia, consider├«nd fiecare c─â este mai bine s─â vorbim despre fotbal sau despre vreme dec├«t despre doctrina acumul─ârii sau consumului. ╚śi totu╚Öi, dup─â un timp, mi-am reamintit discu╚Ťia respectiv─â ╚Öi cred c─â argumentele mele merit─â detaliate.

Chiar, de ce este necesar ca o bun─â parte din ceea ce producem azi s─â mearg─â spre dezvoltare ╚Öi nu spre consum? De ce este necesar─â expansiunea economic─â? Putem imagina un model economic doar al consumului? De ce s─â calcul─âm mereu ╚Öi s─â g├«ndim ├«n termeni de profit ╚Öi profitabilitate? R─âspunsul la aceste ├«ntreb─âri st─â ├«n a doua parte a afirma╚Ťiei-sintez─â a lui ╚śtefan Odobleja: ÔÇ×Toate legile constatate ├«n economia politic─â se ├«nglobeaz─â ├«n cadrul legilor universale, ce se reg─âsesc ├«n fiecare ╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi aici armonismul este confirmat pe deplinÔÇť. Legile economiei se ├«ncadreaz─â ├«n ansamblul legilor universale, iar expansiunea este o lege universal─â. Motivul pentru care ac╚Ťiunea economic─â trebuie s─â fie ├«n expansiune este tocmai acesta. Popula╚Ťia planetar─â este ├«n cre╚Ötere continu─â ╚Öi marea ├«ntrebare la care este obligat s─â r─âspund─â un economist este aceea cum ├«i hr─ânim pe ace╚Öti oameni. Expansiunea popula╚Ťiei planetare este o lege fundamental─â ├«n acord cu expansiunea lumii fizice. Datorit─â acestei legi s├«ntem obliga╚Ťi s─â oferim mai multe la mai mul╚Ťi oameni. Nu putem imagina o economie stagnant─â pe fondul unei expansiuni a popula╚Ťiei. Exist─â o leg─âtur─â, o lege ├«ntre cre╚Öterea natural─â a popula╚Ťiei ╚Öi cre╚Öterea economic─â. Volumul de capital ╚Öi acumularea continu─â a capitalului s├«nt caracteristicile ce particularizeaz─â capitalismul ├«n raport cu alte tipuri de organizare social─â. Rezultatul acumul─ârii ╚Öi expansiunii este c─â lumea capitalist─â, economia capitalist─â, nu mai este stagnant─â, devine o economie a c├«╚Ötigului la scar─â mare, ├«n mas─â.

Lumea ├«n care tr─âim este o lume dinamic─â ╚Öi nu una static─â. Aceasta este logica de existen╚Ť─â a construc╚Ťiei sociale, ├«n acord cu logica de existen╚Ť─â a lumii fizice ╚Öi biologice ├«n care tr─âim. Prin construc╚Ťia sa social─â, expansiv─â ╚Öi din ce ├«n ce mai complicat─â, omul nu face dec├«t s─â imite natura ╚Öi s─â-l imite pe Creator. Spunem asta deoarece azi ╚Ötim c─â universul fizic se afl─â ├«ntr-o continu─â mi╚Öcare ╚Öi c─â aceast─â mi╚Öcare este una de expansiune. Vom insista asupra acestei leg─âturi dintre expansiunea universului ╚Öi construc╚Ťia social─â uman─â care este capitalismul ╚Öi care are la baza sa acest principiu al acumul─ârii ╚Öi expansiunii. Este vorba despre ÔÇ×armonismulÔÇť invocat de c─âtre ╚śtefan Odobleja. Conform acestui principiu, universul este un tot unitar, cu legi proprii, din cadrul c─ârora omul face parte ╚Öi se ├«ncadreaz─â ca entitate distinct─â. Cre╚Öterea economic─â nu este deci un moft al economi╚Ötilor liberali sau mai pu╚Ťin liberali. Cre╚Ötem economic pentru a oferi c├«t mai multor oameni bazele existen╚Ťei, fiindc─â altfel omenirea ├«n ansamblul ei poate intra ├«n instabilitate.

Azi, ╚Ötim c─â universul se afl─â ├«n expansiune datorit─â unor contribu╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice ale ├«nceputului de secol XX. Vesto Sliper este astronomul care a determinat vitezele de ├«ndep─ârtare ale unor galaxii. Un asemenea fenomen fusese discutat ├«nc─â din secolul al XIX-lea. Interpretate ├«n termenii efectului Doppler, m─âsur─âtorile savantului amintit indicau viteze extrem de mari, de sute de mii de km/s. ├Än primele decenii ale secolului XX a existat un alt savant care s-a preocupat de acest fenomen, ╚Öi anume Edwin Hubble. El este cel care a enun╚Ťat, ├«n 1929, legea care azi ├«i poart─â numele. De asemenea, Einstein a emis primele modele cosmologice bazate pe un univers static. Ulterior, el este cel care a construit un model de univers relativist, iar conform teoriei relativit─â╚Ťii se pun ├«n discu╚Ťie no╚Ťiunile p├«n─â atunci uzuale de spa╚Ťiu, timp ╚Öi mi╚Öcare. Conform acestei teorii, ,,nu trebuie s─â ne imagin─âm o mi╚Öcare a galaxiilor ├«n spa╚Ťiu, ci mai degrab─â o dilatare a spa╚Ťiului ├«nsu╚Öi. Acesta, privit ca suport deformabil, antreneaz─â cu el tot ceea ce con╚Ťine. Expansiunea este deci un fel de curent spa╚Ťial care antreneaz─â galaxiile. Ele nu s├«nt ├«n mi╚Öcare ├«n spa╚Ťiu, ci ├«n repaus ├«n spa╚Ťiul care se ┬źumfl─â┬╗ÔÇť (Dominique Lecourt  coord., Dic╚Ťionar de istoria ╚Öi filosofia ╚Ötiin╚Ťelor, Editura Polirom, 2009). Azi, cel pu╚Ťin la nivel de teorie fizic─â, ╚Ötim c─â universul se afl─â ├«ntr-o expansiune care nu are aceea╚Öi vitez─â ╚Öi c─â este posibil ca, ├«ntr-un viitor incalculabil, s─â intre ├«n contrac╚Ťie. Se presupune asta deoarece viteza de expansiune a universului nu este constant─â, ci din ce ├«n ce mai redus─â. Expansiunea universului este un fenomen din ce ├«n ce mai ├«ncetinit. Am putea spune c─â via╚Ťa universului este una pulsatorie, ciclic─â. ├Än acela╚Öi fel, pulsatoriu ╚Öi ciclic, se prezint─â ╚Öi via╚Ťa biologic─â, dar ╚Öi via╚Ťa social─â. Am sim╚Ťit nevoia s─â explic─âm pe scurt aceast─â teorie fizic─â deoarece avem credin╚Ťa c─â omul construie╚Öte social dup─â acelea╚Öi principii. Putem fi ├«n pericol ca specie uman─â dac─â o asemenea lege ar fi, prin absurd, ├«ntrerupt─â? De fapt, acumularea ╚Öi expansiunea s├«nt legi economice universale, care au devenit vizibile ╚Öi au fost enun╚Ťate ├«n modernitate odat─â cu dezvoltarea cercet─ârii ╚Ötiin╚Ťifice sociale.

Dup─â cum se vede, nimic nu este ├«nt├«mpl─âtor. Universul este un tot unitar. Dac─â ├«n╚Ťelegem asta vom ├«n╚Ťelege ╚Öi de ce nu putem calcula dec├«t cu plus ╚Öi de ce tr─âim acceler├«nd pe o spiral─â, ce pare uneori obositoare. Noi, oamenii, s├«ntem ├«ntr-o ├«ntrecere permanent─â cu noi ├«n╚Öine. Condi╚Ťia material─â a umanit─â╚Ťii, adic─â ╚Ťinta final─â a demersurilor ╚Ötiin╚Ťei economice ╚Öi ac╚Ťiunii economice, este una singur─â ÔÇô prosperitatea. ╚śi aceasta nu poate fi atins─â dec├«t prin cre╚Öterea mai accelerat─â a volumului de capital ├«n raport cu cre╚Öterea popula╚Ťiei. Iat─â r─âspunsul simplu la o ├«ntrebare ce nu p─ârea prea simpl─â. Lumea nu st─â pe loc. Lumea m─ân├«nc─â, dar se mai ╚Öi dezvolt─â. Dac─â Rom├ónia st─â pe loc este o op╚Ťiune asumat─â, dar trebuie s─â cunoa╚Ötem alternativele ╚Öi consecin╚Ťele. St├«nd pe loc, s├«ntem nu numai ├«mpotriva tendin╚Ťei generale, dar s├«ntem nenaturali, ├«n dezacord cu tot ceea ce ne ├«nconjoar─â. Sigur, pe fond ╚Öi asta poate fi o op╚Ťiune, numai c─â trebuie s─â ╚Ötim c─â ea este specific─â lumii primitive. Civiliza╚Ťiile ╚Öi ╚Ť─ârile statice sau care involueaz─â dispar. Exist─â nenum─ârate exemple ╚Öi nu ne propunem acum a le enumera. Legile din jurul nostru ne ├«ndeamn─â c─âtre expansiune, dinamism ╚Öi prosperitate. Ne afl─âm ├«n armonie cu lumea ╚Öi cu universul fizic ╚Öi social, sau pur ╚Öi simplu ne retragem ├«n carapacea noastr─â ╚Öi vom privi cum intr─âm ├«n degradare ╚Öi chiar extinc╚Ťie? De fapt, acesta este marele pariu al viitoarelor decenii pentru ╚Ťara noastr─â. Este simplu a nega cre╚Öterea. Important este s─â cunoa╚Ötem efectele acestei nega╚Ťii. Ideea c─â putem sta la marginea lumii, ÔÇ×s─âraci ╚Öi cura╚ŤiÔÇť, este una puternic ├«nr─âd─âcinat─â ├«n cultura noastr─â, dar profund toxic─â. Putem s─â mergem mai departe sau ne putem retrage, disp─âr├«nd ├«n ├«ntunericul istoriei. Pariul se afl─â pe mas─â ╚Öi ├«nc─â nu este decis.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â,  Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.