De ce este necesară creșterea economică?

Publicat în Dilema Veche nr. 835 din 20 - 26 februarie 2020
De ce este necesară creșterea economică? jpeg

ÔÇ×Nu exist─â dec├«t o singur─â modalitate de a ameliora condi╚Ťia material─â a umanit─â╚Ťii: accelerarea cre╚Öterii volumului de capital acumulat ├«n raport cu cre╚Öterea popula╚Ťiei.ÔÇť (L.von Mises, Mentalitatea anticapitalist─â)

Nu prea discut economie cu prietenii mei economi╚Öti. Nu o fac pentru faptul c─â s├«ntem at├«t de diferi╚Ťi ├«nc├«t p─ârerile par, la un moment dat, a fi apar╚Ťin─âtoare unor ╚Ötiin╚Ťe diferite. De asemenea, ├«n dezbateri, majoritatea economi╚Ötilor amestec─â tot felul de lucruri ├«ntre ele, tot felul de experien╚Ťe personale, tr─âiri subiective sau simple dorin╚Ťe, ipoteze ╚Öi concluzii, mai mult sau mai pu╚Ťin ra╚Ťionale. Subiectivismul ╚Öi angoasele de ordin personal, mai ales, ├«i duc pe cei mai mul╚Ťi ├«n afara ╚Ötiin╚Ťei, ├«ntr-un derizoriu al exprim─ârii. Odobleja spunea despre ╚Ötiin╚Ťa economic─â: ÔÇ×Toate diviziunile economiei politice s├«nt riguros dihotomice ╚Öi antitetice. Economia politic─â este o ╚Ötiin╚Ť─â pe jum─âtate fizic─â, pe jum─âtate psihic─â. Toate legile constatate ├«n economia politic─â se ├«nglobeaz─â ├«n cadrul legilor universale, ce se reg─âsesc ├«n fiecare ╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi aici armonismul este confirmat pe deplinÔÇť (╚śtefan Odobleja, Psihologia consonantist─â, Editura ╚śtiin╚Ťific─â ╚Öi Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1982). Economia politic─â este ╚Öi o ╚Ötiin╚Ť─â ÔÇ×psihic─âÔÇť ├«n sensul ├«n care legile sale trec prin mintea uman─â ╚Öi s├«nt rezultatul unor percep╚Ťii umane. Psihismul cerne ╚Öi rafineaz─â, al─âturi de ra╚Ťiune, legile ╚Ötiin╚Ťei economice. Aici nu este vorba despre subiectivism ╚Öi relativism. Ceea ce este subiectiv nu mai este ╚Ötiin╚Ť─â, este tr─âire ╚Öi at├«t. Are valoare pentru subiectul respectiv, dar nu are valoare universal─â. Or, ├«n judec─â╚Ťile despre economie ╚Öi ac╚Ťiunea economic─â tocmai subiectivismul este cel care dilueaz─â multe enun╚Ťuri ╚Öi afirma╚Ťii ╚Öi care ├«ndep─ârteaz─â discursul de ╚Ötiin╚Ťa economic─â.

Spuneam c─â evit a discuta economie cu oameni subiectivi ╚Öi pu╚Öi pe afirmarea adev─ârurilor proprii. Cu toate acestea, am avut o discu╚Ťie acum ceva vreme cu un asemenea confrate. Evident, ne-am contrazis asupra politicilor guvernamentale de la noi, din vremea defunctului guvern pesedist. Eu sus╚Ťineam necesitatea imperioas─â ca guvernul s─â aloce o sum─â ╚Öi pentru dezvoltare, ╚Öi pentru mic╚Öorarea p─âr╚Ťii din PIB alocat─â pentru consum, iar el sus╚Ťinea, dimpotriv─â, c─â nu este nevoie de a╚Öa ceva, deoarece scopul final ar trebui s─â fie bun─âstarea oamenilor ╚Öi nu expansiunea economic─â cu orice pre╚Ť. La un moment dat am oprit discu╚Ťia, consider├«nd fiecare c─â este mai bine s─â vorbim despre fotbal sau despre vreme dec├«t despre doctrina acumul─ârii sau consumului. ╚śi totu╚Öi, dup─â un timp, mi-am reamintit discu╚Ťia respectiv─â ╚Öi cred c─â argumentele mele merit─â detaliate.

Chiar, de ce este necesar ca o bun─â parte din ceea ce producem azi s─â mearg─â spre dezvoltare ╚Öi nu spre consum? De ce este necesar─â expansiunea economic─â? Putem imagina un model economic doar al consumului? De ce s─â calcul─âm mereu ╚Öi s─â g├«ndim ├«n termeni de profit ╚Öi profitabilitate? R─âspunsul la aceste ├«ntreb─âri st─â ├«n a doua parte a afirma╚Ťiei-sintez─â a lui ╚śtefan Odobleja: ÔÇ×Toate legile constatate ├«n economia politic─â se ├«nglobeaz─â ├«n cadrul legilor universale, ce se reg─âsesc ├«n fiecare ╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi aici armonismul este confirmat pe deplinÔÇť. Legile economiei se ├«ncadreaz─â ├«n ansamblul legilor universale, iar expansiunea este o lege universal─â. Motivul pentru care ac╚Ťiunea economic─â trebuie s─â fie ├«n expansiune este tocmai acesta. Popula╚Ťia planetar─â este ├«n cre╚Ötere continu─â ╚Öi marea ├«ntrebare la care este obligat s─â r─âspund─â un economist este aceea cum ├«i hr─ânim pe ace╚Öti oameni. Expansiunea popula╚Ťiei planetare este o lege fundamental─â ├«n acord cu expansiunea lumii fizice. Datorit─â acestei legi s├«ntem obliga╚Ťi s─â oferim mai multe la mai mul╚Ťi oameni. Nu putem imagina o economie stagnant─â pe fondul unei expansiuni a popula╚Ťiei. Exist─â o leg─âtur─â, o lege ├«ntre cre╚Öterea natural─â a popula╚Ťiei ╚Öi cre╚Öterea economic─â. Volumul de capital ╚Öi acumularea continu─â a capitalului s├«nt caracteristicile ce particularizeaz─â capitalismul ├«n raport cu alte tipuri de organizare social─â. Rezultatul acumul─ârii ╚Öi expansiunii este c─â lumea capitalist─â, economia capitalist─â, nu mai este stagnant─â, devine o economie a c├«╚Ötigului la scar─â mare, ├«n mas─â.

Lumea ├«n care tr─âim este o lume dinamic─â ╚Öi nu una static─â. Aceasta este logica de existen╚Ť─â a construc╚Ťiei sociale, ├«n acord cu logica de existen╚Ť─â a lumii fizice ╚Öi biologice ├«n care tr─âim. Prin construc╚Ťia sa social─â, expansiv─â ╚Öi din ce ├«n ce mai complicat─â, omul nu face dec├«t s─â imite natura ╚Öi s─â-l imite pe Creator. Spunem asta deoarece azi ╚Ötim c─â universul fizic se afl─â ├«ntr-o continu─â mi╚Öcare ╚Öi c─â aceast─â mi╚Öcare este una de expansiune. Vom insista asupra acestei leg─âturi dintre expansiunea universului ╚Öi construc╚Ťia social─â uman─â care este capitalismul ╚Öi care are la baza sa acest principiu al acumul─ârii ╚Öi expansiunii. Este vorba despre ÔÇ×armonismulÔÇť invocat de c─âtre ╚śtefan Odobleja. Conform acestui principiu, universul este un tot unitar, cu legi proprii, din cadrul c─ârora omul face parte ╚Öi se ├«ncadreaz─â ca entitate distinct─â. Cre╚Öterea economic─â nu este deci un moft al economi╚Ötilor liberali sau mai pu╚Ťin liberali. Cre╚Ötem economic pentru a oferi c├«t mai multor oameni bazele existen╚Ťei, fiindc─â altfel omenirea ├«n ansamblul ei poate intra ├«n instabilitate.

Azi, ╚Ötim c─â universul se afl─â ├«n expansiune datorit─â unor contribu╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice ale ├«nceputului de secol XX. Vesto Sliper este astronomul care a determinat vitezele de ├«ndep─ârtare ale unor galaxii. Un asemenea fenomen fusese discutat ├«nc─â din secolul al XIX-lea. Interpretate ├«n termenii efectului Doppler, m─âsur─âtorile savantului amintit indicau viteze extrem de mari, de sute de mii de km/s. ├Än primele decenii ale secolului XX a existat un alt savant care s-a preocupat de acest fenomen, ╚Öi anume Edwin Hubble. El este cel care a enun╚Ťat, ├«n 1929, legea care azi ├«i poart─â numele. De asemenea, Einstein a emis primele modele cosmologice bazate pe un univers static. Ulterior, el este cel care a construit un model de univers relativist, iar conform teoriei relativit─â╚Ťii se pun ├«n discu╚Ťie no╚Ťiunile p├«n─â atunci uzuale de spa╚Ťiu, timp ╚Öi mi╚Öcare. Conform acestei teorii, ,,nu trebuie s─â ne imagin─âm o mi╚Öcare a galaxiilor ├«n spa╚Ťiu, ci mai degrab─â o dilatare a spa╚Ťiului ├«nsu╚Öi. Acesta, privit ca suport deformabil, antreneaz─â cu el tot ceea ce con╚Ťine. Expansiunea este deci un fel de curent spa╚Ťial care antreneaz─â galaxiile. Ele nu s├«nt ├«n mi╚Öcare ├«n spa╚Ťiu, ci ├«n repaus ├«n spa╚Ťiul care se ┬źumfl─â┬╗ÔÇť (Dominique Lecourt  coord., Dic╚Ťionar de istoria ╚Öi filosofia ╚Ötiin╚Ťelor, Editura Polirom, 2009). Azi, cel pu╚Ťin la nivel de teorie fizic─â, ╚Ötim c─â universul se afl─â ├«ntr-o expansiune care nu are aceea╚Öi vitez─â ╚Öi c─â este posibil ca, ├«ntr-un viitor incalculabil, s─â intre ├«n contrac╚Ťie. Se presupune asta deoarece viteza de expansiune a universului nu este constant─â, ci din ce ├«n ce mai redus─â. Expansiunea universului este un fenomen din ce ├«n ce mai ├«ncetinit. Am putea spune c─â via╚Ťa universului este una pulsatorie, ciclic─â. ├Än acela╚Öi fel, pulsatoriu ╚Öi ciclic, se prezint─â ╚Öi via╚Ťa biologic─â, dar ╚Öi via╚Ťa social─â. Am sim╚Ťit nevoia s─â explic─âm pe scurt aceast─â teorie fizic─â deoarece avem credin╚Ťa c─â omul construie╚Öte social dup─â acelea╚Öi principii. Putem fi ├«n pericol ca specie uman─â dac─â o asemenea lege ar fi, prin absurd, ├«ntrerupt─â? De fapt, acumularea ╚Öi expansiunea s├«nt legi economice universale, care au devenit vizibile ╚Öi au fost enun╚Ťate ├«n modernitate odat─â cu dezvoltarea cercet─ârii ╚Ötiin╚Ťifice sociale.

Dup─â cum se vede, nimic nu este ├«nt├«mpl─âtor. Universul este un tot unitar. Dac─â ├«n╚Ťelegem asta vom ├«n╚Ťelege ╚Öi de ce nu putem calcula dec├«t cu plus ╚Öi de ce tr─âim acceler├«nd pe o spiral─â, ce pare uneori obositoare. Noi, oamenii, s├«ntem ├«ntr-o ├«ntrecere permanent─â cu noi ├«n╚Öine. Condi╚Ťia material─â a umanit─â╚Ťii, adic─â ╚Ťinta final─â a demersurilor ╚Ötiin╚Ťei economice ╚Öi ac╚Ťiunii economice, este una singur─â ÔÇô prosperitatea. ╚śi aceasta nu poate fi atins─â dec├«t prin cre╚Öterea mai accelerat─â a volumului de capital ├«n raport cu cre╚Öterea popula╚Ťiei. Iat─â r─âspunsul simplu la o ├«ntrebare ce nu p─ârea prea simpl─â. Lumea nu st─â pe loc. Lumea m─ân├«nc─â, dar se mai ╚Öi dezvolt─â. Dac─â Rom├ónia st─â pe loc este o op╚Ťiune asumat─â, dar trebuie s─â cunoa╚Ötem alternativele ╚Öi consecin╚Ťele. St├«nd pe loc, s├«ntem nu numai ├«mpotriva tendin╚Ťei generale, dar s├«ntem nenaturali, ├«n dezacord cu tot ceea ce ne ├«nconjoar─â. Sigur, pe fond ╚Öi asta poate fi o op╚Ťiune, numai c─â trebuie s─â ╚Ötim c─â ea este specific─â lumii primitive. Civiliza╚Ťiile ╚Öi ╚Ť─ârile statice sau care involueaz─â dispar. Exist─â nenum─ârate exemple ╚Öi nu ne propunem acum a le enumera. Legile din jurul nostru ne ├«ndeamn─â c─âtre expansiune, dinamism ╚Öi prosperitate. Ne afl─âm ├«n armonie cu lumea ╚Öi cu universul fizic ╚Öi social, sau pur ╚Öi simplu ne retragem ├«n carapacea noastr─â ╚Öi vom privi cum intr─âm ├«n degradare ╚Öi chiar extinc╚Ťie? De fapt, acesta este marele pariu al viitoarelor decenii pentru ╚Ťara noastr─â. Este simplu a nega cre╚Öterea. Important este s─â cunoa╚Ötem efectele acestei nega╚Ťii. Ideea c─â putem sta la marginea lumii, ÔÇ×s─âraci ╚Öi cura╚ŤiÔÇť, este una puternic ├«nr─âd─âcinat─â ├«n cultura noastr─â, dar profund toxic─â. Putem s─â mergem mai departe sau ne putem retrage, disp─âr├«nd ├«n ├«ntunericul istoriei. Pariul se afl─â pe mas─â ╚Öi ├«nc─â nu este decis.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust ÔÇô Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â,  Editura Institutul European, 2018.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?