De ce este importantă independenţa justiţiei?

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
De ce este importantă independenţa justiţiei? jpeg

├Äntrebarea din titlu se afl─â pe buzele a foarte mul╚Ťi dintre oamenii din jurul nostru. Exist─â concet─â╚Ťeni care nu ├«n╚Ťeleg de ce se consum─â at├«ta energie pentru ap─ârarea Justi╚Ťiei ╚Öi men╚Ťinerea independen╚Ťei sale. Se ├«nt├«mpl─â aceasta pe un fond de necunoa╚Ötere a valorilor lumii libere. Oamenii din strad─â s├«nt considera╚Ťi chiar, uneori, a fi unii dintre acei ve╚Önic nemul╚Ťumi╚Ťi care protesteaz─â doar pentru a se afla ├«n treab─â. Ultimele evenimente ├«ns─â, ╚Öi m─â refer aici la protestele celor care ├«nf─âptuiesc actul de justi╚Ťie, adic─â judec─âtorii ╚Öi procurorii, schimb─â perspectiva. Ei s├«nt oamenii care ╚Ötiu exact pentru ce protesteaz─â, iar atitudinea lor legitimeaz─â ├«n mod clar protestele din strad─â. Marea miz─â a modific─ârilor la legile Justi╚Ťiei este aceea de a-l pune pe cel care trebuie s─â aduc─â dreptatea la m├«na celui puternic. Abia atunci cel puternic va deveni inatacabil ╚Öi invulnerabil, iar puterea va c─âp─âta fa╚Ťa ur├«t─â a absolutismului ╚Öi a dictaturii. De╚Öi am mai f─âcut-o ╚Öi cu alt─â ocazie (vezi Capitalismul ÔÇô o dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, Ia╚Öi, 2016), este bine s─â discut─âm despre rolul legii ╚Öi independen╚Ťa Justi╚Ťiei ├«ntr-o lume liber─â ╚Öi deschis─â.

De ce trebuie s─â ne batem pentru suprema╚Ťia legii, asigurat─â prin independen╚Ťa Justi╚Ťiei? ├Äntrebare simpl─â, la care este destul de complicat de r─âspuns. Mai ├«nt├«i vom spune c─â dorin╚Ťa dintotdeauna a noastr─â, a oamenilor, este aceea de a tr─âi ├«ntr-o lume mai just─â, pe c├«t posibil mai dreapt─â, ├«n care cel moral s─â se simt─â confortabil. Respectul fa╚Ť─â de regul─â este o valoare fundamental─â a lumii libere. Dac─â nu ar fi a╚Öa, lumea noastr─â ar ar─âta ca o jungl─â ├«n care ne-am sf├«╚Öia reciproc. Dumnezeu ne-a dat un cod de reguli dup─â care s─â ne conducem (morala de tip religios), dar ╚Öi noi, oamenii, am inventat legi ├«ntre noi (morala laic─â). Este important pentru om, ├«n dimensiunea sa de fiin╚Ť─â social─â, s─â ╚Ötie c─â tr─âie╚Öte ├«ntr-o lume a drept─â╚Ťii sau care se bate pentru a deveni mai dreapt─â. ├Än afara acestui sentiment, vecin─ât─â╚Ťile, rela╚Ťiile umane cu ÔÇ×cel─âlaltÔÇť pot fi iremediabil compromise. Ne dorim dreptatea a╚Öa cum respir─âm ╚Öi acest lucru ne ├«mpinge ├«n b─ât─âlii pe care altfel nu le-am ├«n╚Ťelege. S├«nt multe lucruri pe care oamenii le tolereaz─â ├«n rela╚Ťiile dintre ei, ├«ns─â nedreptatea este cel mai pu╚Ťin tolerat─â. ├Än c─âutarea drept─â╚Ťii, oamenii au provocat r─âzboaie ╚Öi revolu╚Ťii, iar cu g├«ndul la dreptate ╚Öi-au dat de foarte multe ori via╚Ťa. Prin justi╚Ťie ╚Öi accesul la c─âutarea drept─â╚Ťii, oamenii pot deveni egali ╚Öi prin lipsa acestora, oamenii devin profund inegali, supu╚Öi tuturor presiunilor ╚Öi ├«nt├«mpl─ârilor care le pot strica via╚Ťa ╚Öi ├«i pot face neferici╚Ťi. ├Än c─âutarea drept─â╚Ťii, am inventat sisteme noi de organizare social─â, cum s├«nt socialismul sau fascismul, dou─â fe╚Ťe ale aceluia╚Öi r─âu. ├Än c─âutarea drept─â╚Ťii, oamenii ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â utopiile, pentru c─â utopiile promit o asemenea lume, mult visat─â.

Azi am ├«n╚Ťeles c─â sensul drept─â╚Ťii ├«ntre oameni nu mai poate fi acela al egalit─â╚Ťii nivelatoare ╚Öi, ├«n sf├«r╚Öit, accept─âm diferen╚Ťa ca pe un fapt social natural. Se ├«nt├«mpl─â a╚Öa pentru c─â numai capitalismul a rezolvat problemele de baz─â ale existen╚Ťei umane. Nu ne mai este foame, nu ne mai este frig ╚Öi avem o hai-n─â pe care s-o punem pe noi. Din aceast─â cauz─â am devenit toleran╚Ťi ╚Öi sofistica╚Ťi. Dac─â m├«ine ne-ar fi din nou foame ╚Öi frig, atunci comportamentul nostru ar deveni brusc primitiv, iar poleiala de cultur─â ╚Öi civiliza╚Ťie ce pare a avea un sens acum ar ajunge f─âr─â sens. ├Än demonstra╚Ťia a ceea ce spun v─â invit s─â urm─âri╚Ťi comportamentele unor oameni din state foarte bogate atunci c├«nd magazinele ofer─â reduceri substan╚Ťiale de s─ârb─âtori. Acei oameni nu mai s├«nt cet─â╚Ťenii civiliza╚Ťi ai unei ╚Ť─âri foarte bogate, ci s├«nt o turm─â de animale care se calc─â ├«n picioare pentru a ob╚Ťine o rochie de mireas─â sau un produs electronic mai ieftin.

Nu po╚Ťi fi lini╚Ötit ├«ntr-o lume perceput─â ca fiind injust─â pentru c─â nu ai dec├«t o via╚Ť─â ╚Öi ├«n aceast─â via╚Ť─â fiecare dintre noi are preten╚Ťia accept─ârii diferen╚Ťei doar dac─â ╚Öansele s├«nt egale pentru to╚Ťi, iar ceea ce ne diferen╚Ťiaz─â s├«nt meritele fiec─âruia dintre noi. ├Än lipsa recunoa╚Öterii meritelor ╚Öi pe fondul introducerii altor criterii, capitalismul poate fi profund denaturat ╚Öi pus ├«n pericol. B─ât─âlia pentru prosperitate ╚Öi avu╚Ťie poate s─â se transforme ├«n haos social dac─â nu este guvernat─â de lege. ├Än lipsa legii, libertatea ├«╚Öi pierde con╚Ťinutul, devenind haos ╚Öi dezorganizare. Kant define╚Öte libertatea cu ajutorul conceptului de lege. El spune: ÔÇ×ÔÇŽomul este liber dac─â nu datoreaz─â ascultare nici unei persoane, ci numai legilorÔÇť (apud Friedrich Hayek, Drumul c─âtre servitute, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1997, p. 98). De aceea, combaterea corup╚Ťiei este at├«t de important─â. Numai legea ╚Öi respectarea legii ne pun ├«ntr-o situa╚Ťie de ╚Öanse egale ╚Öi de recunoa╚Ötere a averii celuilalt ca fiind legitim─â. ├Äntr-o lume a libert─â╚Ťilor, doar legea este cea care pune semnul de egalitate ├«ntre noi. Restul este diferen╚Ť─â ╚Öi diferen╚Ťiere. Dac─â nu exist─â lege, libertatea este negat─â ├«n esen╚Ťa sa. Lini╚Ötea social─â ╚Öi acceptabilitatea social─â s├«nt concepte ╚Öi realit─â╚Ťi sociale foarte fragile ├«n lipsa legii, impus─â ├«n mod egal pentru to╚Ťi. Un poli╚Ťist care nu-l amendeaz─â pe alt poli╚Ťist, atunci c├«nd cel din urm─â ├«ncalc─â legea, face o mare gre╚Öeal─â, iar un judec─âtor care ofer─â pe tav─â avantaje colegilor de profesie face o eroare ╚Öi mai mare. Sentimentul c─â tr─âie╚Öti ├«ntr-o lume care ╚Öi-a f─âcut din nedreptate un mod de a fi este cel mai demolator ╚Öi descurajator dintre toate tr─âirile comune pe care le poate avea o colectivitate. Se pleac─â mult din Rom├ónia ╚Öi o parte important─â a celor care pleac─â o fac ╚Öi ├«n c─âutarea unei lumi mai drepte, mai juste.

Oamenii au nevoie s─â se ╚Ötie ap─âra╚Ťi de lege. Legea este cea chemat─â s─â-l apere pe cel s─ârac de posibilele abuzuri ale celui bogat. Exist─â milioane de oameni care ├«╚Öi construiesc via╚Ťa ├«n spiritul respectului fa╚Ť─â de lege. ├Än b─ât─âliile pe care le purt─âm zilnic ne ciocnim cu to╚Ťii, boga╚Ťi ╚Öi s─âraci, puternici ╚Öi slabi. A aduce legile ├«n favoarea celor boga╚Ťi ╚Öi puternici ar avea un efect de profund─â contaminare social─â negativ─â. Abia atunci Rom├ónia nu va mai avea speran╚Ťa c─â poate fi o democra╚Ťie. Pariul cu oligarhizarea definitiv─â a ╚Ť─ârii va fi c├«╚Ötigat. Din acel moment, nu ne vom mai putea revendica drept parte a lumii civilizate.

Tot legea este chemat─â s─â apere bunurile comune, s─â zicem bugetul statului, de l─âcomia celor care ne conduc. Nu exist─â alte instrumente de ap─ârare. ╚śi, din acest motiv, toleran╚Ťa fa╚Ť─â de corup╚Ťie trebuie s─â fie redus─â. Nu putem discuta despre satisfac╚Ťie ╚Öi predictibilitate ├«ntr-o organiza╚Ťie corupt─â. ├Äntr-o enumerare a cauzelor care produc instabilitate ╚Öi nelini╚Öte ├«ntr-o societate, Aristotel vorbe╚Öte despre lipsa de m─âsur─â, frica, excesul, dispre╚Ťul, ├«n─âl╚Ťarea dincolo de propor╚Ťionalitate, intrigile, neglijen╚Ťa, m─ârun╚Ťi╚Öurile, inechitatea. Referindu-se la acceptabilitatea social─â a ├«mbog─â╚Ťirii, filozoful grec arat─â: ÔÇ×C├«╚Ötigul ╚Öi averea ├«i ├«ndreapt─â pe unii ├«mpotriva altora, nu pentru a agonisi ceva pentru ei ├«n╚Öi╚Öi, a╚Öa cum s-a spus mai ├«nainte, ci ├«ntruc├«t constat─â c─â al╚Ťii au mai mult, unii pe drept, al╚Ťii pe nedreptÔÇť (Aristotel, Politica, Editura IRI, Bucure╚Öti, 2001, p. 275).

Egalitatea ├«ntre oameni poate fi ob╚Ťinut─â prin respectarea legii, iar diferen╚Ťierea trebuie s─â survin─â pe baz─â de merite ╚Öi nu pe baz─â de corup╚Ťie. O lume a meritului este ╚Öi una a respectului ╚Öi a lini╚Ötii sociale. ÔÇ×C─âci dac─â magistra╚Ťii (aici cu sensul de guvernan╚Ťi sau clas─â conduc─âtoare, n.n.) pierd dreapta m─âsur─â ╚Öi ├«╚Öi ├«nsu╚Öesc prea mult, cet─â╚Ťenii intr─â at├«t ├«n conflict reciproc, c├«t ╚Öi ├«n conflict cu constitu╚Ťiile care permit aceasta, deoarece avari╚Ťia are ├«n vedere at├«t bunurile particulare, c├«t ╚Öi pe cele comuneÔÇť (Aristotel, Politica, Editura IRI, Bucure╚Öti, 2001, p. 275). Aristotel vorbe╚Öte chiar ╚Öi despre m─âsura care trebuie luat─â pentru a nu se ├«nt├«mpla situa╚Ťia pe care o descrie: ÔÇ×De aceea ar trebui creat─â o magistratur─â care s─â-i supravegheze pe cei care tr─âiesc spre paguba Constitu╚ŤieiÔÇŽÔÇť (op. cit., p. 303). Se pare c─â ╚Öi atunci ar fi fost nevoie de un DNA.

Occidentalii nu cunosc o alt─â egalitate dec├«t aceea dat─â de lege ├«ntre indivizi ╚Öi ├«ntre indivizi ╚Öi stat. Legea este liantul subtil care asigur─â solidaritatea ╚Öi cooperarea social─â. Sinteza final─â a cooper─ârii sociale s├«nt institu╚Ťiile. Egalitatea total─â de tip socialist a sf├«r╚Öit ├«ntr-un lung ╚Öir de abuzuri ale celor mul╚Ťi asupra individului, prin amputarea libert─â╚Ťii ╚Öi desfiin╚Ťarea propriet─â╚Ťii. Domnia legii, dincolo de oameni, este una dintre cheile de ├«n╚Ťelegere a reu╚Öitei capitalismului contemporan. Prin acest tip de egalitate ╚Öi numai a╚Öa putem ├«n╚Ťelege de ce oamenii ├«╚Öi pot manifesta talentele ╚Öi atuurile, ╚Öi le pot pune la treab─â ├«n beneficiul personal ╚Öi ├«n beneficiul celorlal╚Ťi. Concuren╚Ťa f─âr─â inhibi╚Ťii ├«ntre indivizi liberi ╚Öi egali ├«n fa╚Ťa legii a construit o lume dinamic─â, a competi╚Ťiei asumate. Capacitatea de a crea norme ╚Öi de a le respecta este definitorie ╚Öi face distinc╚Ťia dintre o lume civilizat─â ╚Öi o lume ├«n stagnare. Modul furios ├«n care ho╚Ťii de la noi se bat ├«mpotriva aplic─ârii ├«n mod egal a legii, cre├«ndu-╚Öi privilegii ╚Öi excep╚Ťii ╚Öi ├«ncerc├«nd s─â-╚Öi subordoneze Justi╚Ťia, spune totul despre drumul lung pe care mai trebuie s─â-l parcurg─â ╚Ťara noastr─â pentru a deveni o lume democratic─â. Miza este mare, b─ât─âlia pe m─âsur─â, iar rezultatul este ├«nc─â nedecis. 

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Capitalismul ÔÇô O dezbatere despre construc╚Ťia social─â occidental─â, Editura Institutul European, 2016.

Foto: wikimedia 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.