De ce aţipesc oamenii în tren?

Publicat în Dilema Veche nr. 163 din 23 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru că trenul face un zgomot monoton? Sau poate pentru că trenul pleacă de dimineaţă şi ei s-au trezit prea devreme? Ori pur şi simplu pentru că ştiu drumul? Sînt pentru ultima variantă. Acum cîteva zile mă uitam la un film de companie - ştiţi genul, acea producţie în care şeful apare în faţa camerei şi zice nişte vorbe care încep cu "venind în întîmpinarea clienţilor" şi se termină cu "cel mai bun raport preţ-calitate". Rar găseşti un manager în vreo postură publică, la vreo tribună, care să nu creadă că lumea aşteaptă de la el să spună exact ce-a spus şi cel de dinainte şi fix ce va spune şi următorul. Genul ăsta de om este cel care dă aprobarea şi pentru comunicatele de presă de companie - pe care jurnaliştii trebuie să le traducă, la fel cum făceau acum 40 de ani presarii din Occident cu comunicatele Kremlinului. Ei s-au învăţat să citească printre rînduri, în căutarea unei urme de ştiri, alta decît două-trei cifre în care n-au de ales şi trebuie să creadă. Şi tot bieţii jurnalişti au ajuns nişte masochişti literari, care pigulesc într-un discurs de un sfert de oră două fraze care să poată fi citate şi citite. Cînd îi scoţi la o cafea, tot şefii ăştia te întreabă de ce nu vezi mai mult business în presa de la noi, în presa generalistă, fireşte. De ce nu se vorbeşte despre companii ca despre staruri, aşa cum se întîmplă în Occident? De ce jurnaliştii cer şpagă ca să scrie despre companii? OK, nu şpagă, ci fee. Frumos, pe factură. Şi de ce chiar şi cînd scriu, e ori un articol rău, ori unul tern? E simplu: pentru că în afară de advertising (care se adresează clientului final şi n-are de ales, trebuie să fie simpatic) comunicarea de companie e arta plictiselii. Spaima cea mare a celor care se ocupă cu ea e ca nu cumva să scape ceva interesant. Sau ceva care priveşte lucrurile - Doamne, fereşte! - din perspectiva clientului. Tocmai de aceea jurnalistul are şi el de ales între două atitudini: scrie ce-i spune şeful de companie sau ce aude de la cei care îl înjură. Calea de mijloc presupune efort şi timp de cercetare, şi tocmai luxul ăsta lipseşte jurnaliştilor de presă generalistă. De fapt, ce naiba e chestia asta, comunicare corporatistă? Înseamnă să spui povestea companiei şi a valorilor ei. Asta cu valorile e treabă grea, odată ce ele se găsesc îndeobşte în manualul de identitate - şi numai acolo. Iar povestea companiei e şi ea aia de adormit copiii: "Maria S.A. are mere. Merele sînt un produs iubit de public, şi toată lumea e fericită. End of story". Dar chiar şi într-o companie producătoare de mere poţi găsi lucruri interesante. Cei mai mulţi şefi de companie stau pe o mină de aur: datele despre vînzări, datele despre clienţi, din care se pot construi o mie de ştiri interesante. Cîte specii de viermi trăiesc în merele din piaţă? La ce oră cumpără oamenii prezervative? Cînd se dau pe net cei mai mulţi puştani şi cîte filme download-ează pe noapte? Cît de des se schimbă bucşele la maşini în Arad, în comparaţie cu Bucureşti (şi deci care e diferenţa de dotare cu gropi)? Sună neserios şi pe dinafara mesajului corporatist. Da. Şi exact asta vindem noi, presa. Lucruri care îi ţin atenţi pe oamenii care n-au un interes să te asculte. Iar managerii ăştia decedaţi, tîrîţi în limuzine de la un seminar la o întîlnire şi-apoi la un interviu, ar trebui să dea o fugă, cu cravatele lor impecabile şi cămăşile scrobite, la reanimarea discursului. Unde cineva să le spună, înainte de a aşeza masca de oxigen literar pe figură: "Nene, să fii viu înseamnă ca lumea să te caute la bere, nu la muzeu". Căutaţi pe net ultima prezentare a lui Steve Jobs, din ziua în care a lansat telefonul Apple. Şi îl veţi vedea pe Steve, care e şeful companiei şi întîmplător milionar din IT, îmbrăcat în helancă neagră şi blugi fără curea. Drept pentru care, îi mai trage din cînd în cînd, să nu-i cadă. E şi ăsta un mesaj, infinit mai credibil decît să spună, de la înălţimea costului Armani pe care şi-l poate permite: "sînt exact ca voi. Vă înţeleg!". Steve şi alţii ca el au pe mîini sîngele şefului de ieri. Şeful de ieri, acela care doar comunica, spre deosebire de cel de mîine, care convinge. Care ştie că nu e important să vorbeşti, ci să-i faci pe oameni să repete cuvintele tale. Care se teme, pînă la urmă, de uitare, nu de ridicol. Acolo e eroismul, la categoria şefi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Antony Blinken
Antony Blinken: Acum 25 de ani, poporul român a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea
Secretatul de stat american susține că românii au fost o sursă de inspirație în urmă cu 25 de ani când a fost lansat Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Blinken a precizat că relația dintre cele două state este una „de neclintit”.
agnelli andrea epa efe h 55456952 jpeg
Cutremur la Juventus! Toată conducerea a demisionat. Clubul riscă să fie retrogradat din nou
Clubul italian este cercetat pentru o fraudă de 282 de milioane de euro.
Virgil Musta
Medicul Virgil Musta, trimis în judecată de DNA. El a devenit cunoscut în pandemie
DNA l-a trimis în judecată pe medicul Virgil Musta, specialist care s-a remarcat în timpul pandemiei. El este acuzat că a determinat asistentele de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara să vândă teste Covid și să preleveze probe medicale pentru firma la care medicul este acționar.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.