Datoria Europei

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 949 din 16 ÔÇô 22 iunie 2022
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Comisia European─â va recomanda recunoa╚Öterea statutului de ╚Ťar─â candidat─â la aderare pentru Ucraina. ├Äns─â drumul c─âtre Bruxelles e lung ╚Öi sinuos. Pre╚Öedintele Zelenski nu se poate baza pe un parcurs rapid ╚Öi nici pe favoruri.

Dezbaterea de luni, ├«n Colegiul Comisarilor, intervine dup─â o vizit─â a pre╚Öedintei Comisiei Europene la Kiev ÔÇô a doua c─âl─âtorie a Ursulei von der Leyen ├«n capitala Ucrainei de la ├«nceputul r─âzboiului. Zelenski a pledat ├«nc─â o dat─â pentru recunoa╚Öterea oficial─â a statutului de ╚Ťar─â candidat─â la aderare. Ob╚Ťinerea acestui statut, a explicat el, ar ridica moralul ucrainenilor lovi╚Ťi de r─âzboi. ╚śi ar ├«nsemna o recunoa╚Ötere a sacrificiilor pe care ucrainenii le fac zi de zi pentru visul european de la Revolu╚Ťia de la Maidan ├«ncoace, adic─â din 2013-2014. Pe deasupra, statutul de ╚Ťar─â candidat─â ar fi un mesaj clar c─â Vladimir Putin a pierdut orice ╚Öans─â de a men╚Ťine Ucraina ├«n sfera de influen╚Ť─â a Moscovei.

Recunoa╚Öterea Ucrainei drept ╚Ťar─â candidat─â necesit─â aprobarea unanim─â a celor 27 de ╚Öefi de stat ╚Öi de guvern din Consiliul European. O reuniune la nivel ├«nalt pe aceast─â tem─â e programat─â s─âpt─âm├«na viitoare la Bruxelles. ├Äns─â, ├«n pofida recomand─ârii Comisiei, cererea Kievului nu ├«ntrune╚Öte, nici pe departe, unanimitatea.

State precum Polonia, Estonia, Lituania ╚Öi Letonia, aflate ├«n imediata vecin─âtate a Ucrainei ╚Öi a Rusiei, ori, mai la vest, Italia sau Irlanda au exprimat deja pozi╚Ťii ferme ├«n favoarea ader─ârii c├«t mai rapide a Ucrainei. Scepticii de serviciu, adic─â ╚Ü─ârile de Jos ╚Öi Danemarca, se opun unei ader─âri ├«n regim de urgen╚Ť─â.

Germania nu a transmis ├«nc─â o pozi╚Ťie clar─â: dac─â ministrul de Externe Annalena Baerbock (Verzii) sus╚Ťine categoric parcursul european al Ucrainei, cancelarul Olaf Scholz a subliniat c─â nu va accepta nici o derogare de la procedurile obi╚Önuite de aderare, ar─ât├«nd c─â asta n-ar fi corect fa╚Ť─â de celelalte state care sper─â s─â adere, c├«ndva, la UE. (Macedonia de Nord a fost declarat─â ╚Ťar─â candidat─â ├«n 2005, Muntenegru a ob╚Ťinut unda verde ├«n 2008, Serbia ╚Öi Albania au primit statut de ╚Ť─âri candidate ├«n 2009.)

Nici Fran╚Ťa, care de╚Ťine ├«n acest moment pre╚Öedin╚Ťia Consiliului UE, av├«nd deci un rol hot─âr├«tor ├«n preg─âtirea reuniunii la nivel ├«nalt, nu ╚Öi-a precizat pozi╚Ťia. E ├«ns─â de presupus c─â pre╚Öedintele Macron nu va sus╚Ťine o aderare accelerat─â ╚Öi mai ales necondi╚Ťionat─â a Ucrainei. ├Än urm─â cu o s─âpt─âm├«n─â, el a avertizat c─â ╚Öi dac─â Ucraina va fi desemnat─â ╚Ťar─â-candidat─â, eventuala aderare ÔÇ×va dura deceniiÔÇŁ. ├Än orice caz, nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.

Moldova ╚Öi Georgia au solicitat, de asemenea, statutul de candidat. Moldova, care e condus─â de un guvern democratic ╚Öi pro-european, nu a st├«rnit obiec╚Ťii; Georgia, ├«n schimb, care a ├«nregistrat un recul al democra╚Ťiei ╚Öi tulbur─âri politice majore ├«n ultima vreme, nu e v─âzut─â cu ochi buni la Bruxelles. Statutul celor dou─â ╚Ť─âri nu va fi tran╚Öat la pachet cu cererea Ucrainei. Chiar ╚Öi a╚Öa, exist─â riscul ca unele state s─â propun─â o cuplare a celor trei state, ├«n func╚Ťie de interesele politice regionale ori sectoriale.  

E deci pu╚Ťin probabil ca la Consiliul European de s─âpt─âm├«na viitoare s─â se adopte o decizie favorabil─â Ucrainei. Ceea ce poate ob╚Ťine Zelenski e o promisiune ferm─â ╚Öi ÔÇô la sugestia lui Emmanuel Macron ÔÇô un fel de statut interimar care s─â-i consolideze rela╚Ťiile cu UE ╚Öi care s─â ateste angajamentul Bruxelles-ului pentru Ucraina. E suficient? Poate c─â Zelenski o s─â vad─â ├«n ob╚Ťinerea acestui statut special/intermediar un premiu de consolare. Pentru Europa, ├«ns─â, orice promisiune f─âcut─â Ucrainei e o datorie. De care se va achita!  

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.